Căile Ferate ale Bucureștiului, despre care Buletin de București a scris în ultimele săptămâni,  nu pot fi cu adevărat funcționale dacă nu sunt integrate cu rețeaua publică de transport existentă. Totul ține de planificarea mobilității durabile, pentru a facilita conexiunile între traseele feroviare, de metrou și mai apoi de tramvai sau chiar autobuz.

Pentru corelarea traseelor feroviare cu transportul public din Municipiul București este necesară îmbunătățirea conectivității locale pentru a facilita schimburile intermodale și a proiecta facilitățile necesare. Park&ride-urile sunt cele mai la îndemână exemple.  

Aceste noduri pot deveni atractori economici, în special acolo unde există resurse importante de teren nevalorificat, prin planificarea urbană orientată spre tranzit și revizuirea indicatorilor de urbanism pentru a stimula construcțiile, densificarea și mixitatea funcțională”, se arată în analizele consultate de Buletin de București.

Mai mult, “administrația locală poate stimula creșterea prin intervenții de regenerare a infrastructurii și dotărilor, crescând astfel atractivitatea și totodată creând un mediu mai plăcut pentru călătorii ce utilizează nodul intermodal”. Specialiștii propun înființarea a opt park&ride-uri care ar oferi un astfel de potențial.

B.1. Parc Logistic A1, B.2. A2 – DNCB, B.3. Bragadiru – DNCB, B.4. Jilava – DBCB, B.5. Șos. Berceni – DNCB, B.6. Voluntari: E60-DNCB,  B.6. Bd. Pipera – DBCB, B.7. Pipera – Petricani, B.8. Otopeni – DNCB

De asemenea, în zonele rezidențiale în curs de dezvoltare sau deja dezvoltate, terenurile din jurul nodurilor intermodale pot deveni zone de regenerare urbană, unde să se stimuleze reconversia funcțională și să se introducă o serie de dotări pentru comunitate și activități economice, astfel încât nodul de transport să devină și un punct de atracție în comunitate.

Proiectul privind revitalizarea Căilor Ferate ale Capitalei a fost finalizat și prevede un sistem integrat cu 16 linii care vor circula prin și în jurul Capitalei și care vor putea aduce navetiști din extremitățile județului Ilfov. Potrivit primelor calcule, liniile vor deservi 2,6 milioane de persoane iar un abonament ar urma să coste aproximativ 100 de lei pe lună.

Potrivit proiectului, mai sunt necesare o serie de investiții în infrastructură dar și cele pentru tipurile de trenuri electrice necesare celor 16 linii urbane și periurbane care vor ajunge în localități precum Grădiștea, Snagov, Periș, Domnești, Vidra, Cernica și Brănești.

  • T1 – Gara de Vest – Răzoare – Progresu – Jilava – Vidra(27 km)
  • T2 – Gara de Nord – Gara de Vest – Progresu (32 km)
  • T3 – Gara de Nord – Pantelimon – Progresu (45 km)
  • T4 – Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest (30 km)
  • T5 – Gara Obor – Jilava – Gara de Vest (49 km)
  • T6 – Orbital București (85 km)
  • T7 – Gara de Nord – Aeroport T1 (19 km)
  • T8 – Gara Obor – Tunari – Aeroport T1 (32 km)
  • T9 – Gara de Nord – Aeroport T2 (39 km)
  • T10 – Gara de Nord – Chitila – Scroviștea (36 km)
  • T11 – Gara Obor – Brănești – Islaz (22 km)
  • T12 – Gara de Nord – Chiajna – Domnești (19 km)
  • T13 – Gara de Nord – Chitila – Săbăreni (14 km)
  • T14 – Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea (40 km)
  • T15 – Gara de Nord – Căciulați – Snagov (44 km)
  • T16 – Titan Sud – Tânganu (12 km)

CITEȘTE ȘI


(Visited 1,753 times, 1 visits today)