Reabilitarea și dezvoltarea Complexului Feroviar al Capitalei reprezintă nu doar o necesitate pentru buna funcționare a Bucureștiului, ci și un lucru firesc pentru o capitală cu adevărat europeană. Ignorate complet sau în cel mai bun caz ținute la sertar, ideile și propunerile din ultimii 30 de ani privind înființarea Căilor Ferate ale Bucureștiului sunt astăzi pe masa discuțiilor la nivelul tuturor autorităților locale și centrale. Documentele obținute de Buletin de București sunt ghiduri și strategii care au toate șansele să devină realitate ținând cont de perspectivele de dezvoltare ale Capitalei și zonei metropolitane pentru următorii 50 de ani.

Coridorul feroviar Gara de Nord – Gara Obor tranzitează sectoarele 1 și 2, orașul Voluntari dar și localitățile Pantelimon și Dobroești. Deși multe zone sunt populate cu locuințe în regim de înălțime mic, multe dintre acestea sunt dense și compacte, arată analizele specialiștilor intrate în posesia Buletin de București. Asta în timp ce Capitala are la îndemâna o soluție pe jumătate implementată: existența unei infrastructuri de cale ferată care ar descongestiona traficul dar care nu este exploatată nici la această oră în beneficiul populației.

Lung de aproape 20 de kilometri, coridorul feroviar Gara de Nord – Gara Obor oferă oportunitatea înființării de noi facilități în plus față de cele deja existente. Pe lângă stațiile Carpați, Gara Băneasa și Pantelimon Sud, specialiștii propun înființarea unora noi sau dezvoltarea altora care să servească astfel zonele adiacente pe o rază de până la 1,2 kilometri, adică între 5 și 15 minute, cel mult, de mers pe jos.

Grivița, Monitorul Oficial, Aerogării, Henri Coandă, Pipera, Andronache, Fundeni, Dobroești și Doamna Ghica sunt denumirile propuse în analizele de valorificare a activelor căilor ferate.

Redăm, mai jos, analizele specialiștilor pentru zonele propuse:

  • Stația Grivita

“Dinamicile de dezvoltare viitoare indică creșterea densității populației dar și crearea unor atractori metropolitani, ce justifică amplasarea unei stații în zona atelierelor Grivița. La finalul lui 2021, un teren de 9 ha de pe platforma Griro a fost cumpărat cu intenția de a dezvolta un nou proiect mixt, cu o densitate mare. Întreaga zonă a atelierelor CFR Grivița și revizia de vagoane Grivița compune o zonă subdezvoltată comparativ cu potențialul pieței, dar dinamicile actuale indică o transformare treptată a întregii zone”.

  • Stația Monitorul Oficial

“Pentru a asigura o accesibilitatea nemotorizată cât mai crescută spre principalii atractori din zonă și dinspre zonele cu o densitate mare a populației, se recomandă amplasarea stației aproximativ la jumătatea distanței dintre Bd. Bucureștii Noi și Bd. Poligrafiei. Se recomandă proiectarea integrată a stației, luând în considerare integrarea acesteia în țesutul urban – proiectarea unitară împreună cu zona verde adiacentă și căutarea unor soluții la problemele de mobilitate din zonă”.

  • Stațiile Aerogării și Pipera

„Zona dintre Gara Băneasa și Șos. Petricani este una dintre cele mai atractive din țară din punct de vedere imobiliar, densitatea populației, a locurilor de muncă și dinamicile de creștere justificând  introducerea unor noi stații pe traseul trenului metropolitan. Analiza urbană a zonei indică două zone cu profil funcțional distinct cu o distanță ce justifică introducerea a cate unei stații in dreptul fiecăreia. Cartierele Băneasa și Aviației compun una dintre cele mai atractive zone de locuințe, cu o densitatea populației mare și conexiuni mai slabe la transportul public. Zona Pipera cuprinde cel mai dinamic centru de afaceri și o zona cu numeroase proiecte rezidențiale în construcție. Exista în anumite terenuri nevalorificate și potențialul regenerării înspre Nord.”

  • Stația Fundeni

„Stația Fundeni – Ion Creangă: Zonă rezidențială cu densitate mare, unde predomina locuințele unifamiliale Cartierul Ion Creangă este deservit de mijloacele de transport public de pe Șos. Colentina, însă în ultimii ani, la vest de calea ferată, comuna Dobroești s-a dezvoltat puternic, apărând un nou cartier de locuințe (Fundeni), unde nu există transport public iar accesul se face doar din Str. Drumul Gării. În proiectarea stației trebuie să se acorde o atenție deosebită conexiunilor nemotorizate dinspre cele două cartiere și de-a lungul Străzii Drumul Gării, ce nu are trotuare sau piste de biciclete, iar soluția arhitecturală să integreze elementele urbane din zonă (ex. Parcul Ion Creangă)”.

Presiunea din Pipera

Cea mai importantă dintre acestea este stația Pipera, prevăzută de specialiști la granița dintre Sectorul 2 și orașul Voluntari, în stânga Șoselei Petricani. Drumul de fier ar veni în completarea magistralei 2 de metrou din vecinătate și ar deservi în mod direct mai bine de jumătate din Pipera Sud. Acesta este cel mai aglomerat cartier de afaceri din România și producea, la nivelul anului 2018, peste 3,5 miliarde de euro, adică 2% din PIB-ul național.

Un exemplu de bună practică este reprezentat de stația Zoo/Flora din districtul Cologne, Germania care are o topografie similară zonei unde ar trebui înființată stația Pipera. Mai mult, în prezent, terenul necesar proiectului se află în proprietatea Ministerului Transporturilor astfel fiind eliminate eventualele proceduri de expropriere.

Potrivit planurilor privind introducerea serviciilor de tren urban, coridorul feroviar Gara de Nord – Gara Obor ar urma să fie deservit în principal de două perechi de trenuri:  

T3 – Gara de Nord – Pantelimon – Progresu (45 km)

T4 – Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest (30 km)

Cele 16 linii de tren urban ar urma să fie operaționalizate până în 2030.

CITEȘTE ȘI

(Visited 4,608 times, 2 visits today)