Proiectul privind revitalizarea Căilor Ferate ale Capitalei a fost finalizat și prevede un sistem integrat cu 16 linii care vor circula prin și în jurul Capitalei și care vor putea aduce navetiști din extremitățile județului Ilfov. Potrivit primelor calcule, liniile vor deservi 2,6 milioane de persoane iar un abonament ar urma să coste aproximativ 100 de lei pe lună.
Proiectul presupune două faze: în prima etapa va fi folosită infrastructură existentă care va suferi reconfigurari de ordin tehnic iar în etapa a doua rețeaua va fi optimizată prin lucrări de infrastructură noi.
“Aici nu vorbim doar de zona de transport București Ilfov ci și de zona de influenta a Capitalei. De exemplu, Mihailestiul nu se afla în zona metropolitana dar e clar ca este un satelit important al Bucureștiului si un rezervor de forță de muncă cu foarte mulți oameni care lucrează în Capitală. Aceste linii vor reprezenta un sistem de colectare pentru sistemul de transport”, a declarat pentru Buletin de București, Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Potrivit proiectului, până la finalul acestui an vor fi gata studiile de fezabilitate pentru investițiile în infrastructură și cele pentru tipurile de trenuri electrice necesare celor 16 linii urbane și periurbane care vor ajunge în localități precum Grădiștea, Snagov, Periș, Domnești, Vidra, Cernica și Brănești.
- T1 – Gara de Vest – Răzoare – Progresu – Jilava – Vidra(27 km)
- T2 – Gara de Nord – Gara de Vest – Progresu (32 km)
- T3 – Gara de Nord – Pantelimon – Progresu (45 km)
- T4 – Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest (30 km)
- T5 – Gara Obor – Jilava – Gara de Vest (49 km)
- T6 – Orbital București (85 km)
- T7 – Gara de Nord – Aeroport T1 (19 km)
- T8 – Gara Obor – Tunari – Aeroport T1 (32 km)
- T9 – Gara de Nord – Aeroport T2 (39 km)
- T10 – Gara de Nord – Chitila – Scroviștea (36 km)
- T11 – Gara Obor – Brănești – Islaz (22 km)
- T12 – Gara de Nord – Chiajna – Domnești (19 km)
- T13 – Gara de Nord – Chitila – Săbăreni (14 km)
- T14 – Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea (40 km)
- T15 – Gara de Nord – Căciulați – Snagov (44 km)
- T16 – Titan Sud – Tânganu (12 km)
Investițiile totale se ridică la 570 de milioane de euro. Aproximativ 400 de milioane de euro vor costa trenurile iar diferența va acoperi necesarul de investiții în modernizarea căii ferate existente și construcția de noi stații și halte. Mai bine de jumătate din bani ar urma să vină de la Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
“Acest sistem nu este profitabil nicăieri în lume. Important este ca el sa rezolve indirect parte din problemele Capitalei și zonei metropolitane : în primul rând e vorba de competitivitate, de timpul si sanatatea oamenilor. Degeaba facem rute metropolitane și urbane dacă ele se dublează cu alte rute de transport. Costul sistemului va fi calculat per total. Dacă facem ca la Straulesti, unde linia de troleibuz are fix același traseu cu linia de metrou, călătorii se vor imparti și noi vom avea un sistem mai costisitor”, mai spune Scrioșteanu.
Începând cu 2022, vor fi lansate licitațiile pentru achiziții iar dacă nu vor exista contestații, primele trenuri ar urmă să circule până cel târziu în 2025.
Potrivit primelor calcule, costul de operare ar urma să fie de aproximativ 23 de lei pe kilometru, ceea ce va permite ca, ulterior aplicării subvenției, prețul unui abonament lunar să fie fixat în jurul sumei de 100 de lei.
“Noi urmărim o integrare tarifara pentru tot sistemul de transport din București și Ilfov”, mai spune Scrioșteanu.
Potrivit calendarului prevăzut în proiectul consultat de Buletin de București, Căile Ferate ale Bucureștiului ar urmă să fie 100% funcționale până la sfârșitul anului 2030.
