În București, limitele de decibeli sunt depășite pe sute de străzi, zilnic. Planul de acțiune pentru diminuarea zgomotului a rămas doar un plan, în timp ce locuitorii Capitalei sunt afectați din ce în ce mai tare de poluarea fonică. Experimentul Buletin de București dă voce poluării și surprinde realitatea asurzitoare din marele oraș metropolitan.

Dacă vrei să afli mai multe despre subiectul transportului din București, citește și restul articolelor din serie sau vino la dezbaterea din 26 februarie.

Motoare încinse, frână, accelerație, claxoane, roți de oțel pe șine, răsuflatul ușilor de autobuz, uneori înjurături – așa sună Bucureștiul metropolitan într-o zi obișnuită de lucru, unde arterele principale bubuie mai ceva ca un club de noapte. Dacă în cazul unei petreceri cei deranjați ar suna la poliție, cetățenii care locuiesc în blocurile de pe bulevardele principale ale Capitalei au o singură alinare: să închidă geamul. 

Poluarea fonică în București e o problemă reală cu consecințe reale. Autoritățile locale, în schimb, ascultă numai c-o ureche. Noi am ales să ascultăm cu microfonul. Am deschis aplicația Sonometru și ne-am plimbat prin București, pe bulevardele care au depășit de mult limita de decibeli, dar și pe străduțe mai liniștite, cu microfonul setat la același volum pentru a face o comparație între voce și zgomotul de fundal. Rezultatul vorbește de la sine.

~40
dB

În vara anului 2004 a fost inițiat Planul Local de Acțiune pentru Mediu – Municipiul București, un plan cu acțiuni concrete pentru îmbunătățirea calității mediului și a vieții cetățenilor din Capitală. Din păcate, acțiunile au rămas în principal doar pe hârtie. Una dintre problemele principale care ar fi trebuit să fie rezolvată până în prezent, dar care nu a fost, se referă la zgomot.

~45
dB

„Nivelul de zgomot și de vibrații generate de circulația mijloacelor de transport aparținând RATB determină un impact semnificativ, printre cauzele fenomenului fiind căile de rulare uzate sau exploatarea unei căi de rulare a cărei soluție constructivă nu corespunde caracteristicilor urbanistice ale zonei (ex: străzi înguste, cu fronturi de clădiri amplasate în imediata apropiere a carosabilului).”2009

13 ani mai târziu, Gabriela Firea semna Planul de acțiune pentru diminuarea zgomotului. După aproape un mandat, zgomotul a rămas cam la fel. În 2017, 394 de străzi au trecut peste limita de 70 dB(decibeli) ziua și aproape 500 de străzi peste limita de 60 dB noaptea. În acest areal, poluarea fonică a afectat mii de clădiri și zeci de mii de cetățeni. Doar pe Bulevardul Magheru sunt afectați zi de zi aproximativ 2500 de persoane. Pe Bulevardul Carol numărul crește aproape de patru ori mai mult. Limita legală este depășită în peste două sute de zone din București. 

Legendă

<= 35 db( A )
<= 40 db( A )
<= 45 db( A )
<= 50 db( A )
<= 55 db( A )
<= 60 db( A )
<= 65 db( A )
<= 70 db( A )
<= 75 db( A )
<= 80 db( A )
> 80 db( A )

Deși în documentul din 2017 limita pentru perioada de noapte este 60 dB, Organizația Mondială a Sănătății spune că pentru un somn bun zgomotul de fond nu trebuie să depășească 30 de decibeli, iar zgomotele individuale trebuie să se mențină sub 45 de decibeli.

~73
dB

Necesitatea dezvoltării Sistemului de Monitorizare a Zgomotului Urban se impune în condițiile în care actualul sistem, aflat în dotarea PMB și achiziționat în anul 2006, compus din 15 stații fixe de monitorizare a zgomotului și modulul de transmisie și prelucrare date, este uzat moral și fizic. În prezent, software-ul acestuia este depășit iar componentele stațiilor necesită upgrade și înlocuirea pieselor, nemaifiind posibilă descărcarea datelor din stații.

Pentru evaluarea zgomotului în municipiul București este oportun ca sistemul să includă monitorizarea sistemului de zgomot în trei locații cu trafic rutier intens din fiecare sector al Capitalei, în două locații amplasate în zone declarate liniștite, într-o locație amplasată într-unul din marile parcuri bucureștene și în 4 unități spitalicești și de învățământ.” Pe 31 august 2018, Gabriela Firea anunța noi investiții pentru monitorizarea zgomotului urban din Capitală

~75
dB

Rezultatele monitorizării zgomotului din București ar fi trebuit să fie disponibile pentru toți cetățenii pe hartiacusticebucuresti.ro. În schimb, site-ul dă eroare pe fiecare pagină unde ar trebui să existe hărți, dar și pe pagina de discuții. 

Unul dintre experții care au întocmit Planul de acțiune pentru diminuarea zgomotului din 2017 este inginerul Corneliu Rădulescu. L-am întrebat dacă este de părere că poluarea fonică din București a scăzut în ultimii trei ani. Răspunsul lui a fost scurt și la obiect: Nu. Nici măsurile recomandate în Plan nu au fost implementate: autobuzele turcești sunt silențioase, însă prea puține ca să facă vreo diferență, iar licitația pentru noile tramvaie e, momentan, pe stand-by. Semaforizarea inteligentă a rămas o speranță, „poate într-un viitor apropiat”. 

~75
dB

Ce efecte ar putea produce excesul de zgomot pe lângă faptul că e deranjant? Destul de multe. În primul rând, dacă se depășesc anumite limite poate apărea surzenia. Poluarea fonică împiedică atenția, comunicarea, concentrarea, relaxarea și somnul, ceea ce automat conduce la stres. Expunerea prelungită la zgomot transformă acest stres în tulburări psihofizice, boli cardio-vasculare sau dereglări ale sistemului imunitar. Nu sunt de ignorat nici modificările de comportament, cum ar fi ostilitate, intolerență, izolare socială sau chiar agresivitate. Cel mai mare impact îl simt copiii și persoanele în vârstă.

Un fost student care, odată mutat din provincie, s-a lovit de zgomotul puternic al Capitalei, ne-a spus cum se simte această trecere și ce impact a avut asupra vieții lui de zi cu zi. În cei cinci ani de studenție a locuit pe Șoseaua Viilor, una dintre arterele rutiere în care limita legală de decibeli este depășită și pe care circulă tramvaie de cea mai veche generație. În apartamentul de la etajul unu ora cinci dimineața însemna un singur lucru: momentul când toate tramvaiele încep să circule.

~75
dB

5 ani înseamnă aproximativ 1800 de zile. Tai în jur de 300 în care am dormit prin alte părți și estimez cam la 1500 diminețile în care am fost supus deșteptării ăsteia cu zarvă și rugină industrial-comunistă. Intervalul e atât de lung și frecvența atât de deasă încât bag seamă că efectele sunt și neurologice. Pentru cele psihologice garantez. […] Apartamentul meu era fix în fața unei intersecții în care șoferii încăpățânați insistau să intre. Tramvaiele se bucură de exclusivitate pe șinele lor, în teorie. Când o mașină sparge matrixul ăsta în care se simt tramvaiele comfortabile nu există decât un singur agent care să îndrepte situația: goarnele și claxoanele.” -fost student în București

Un studiu Eurostat din 2015 demonstrează că situația de mai sus nu e una singulară și în niciun caz în minoritate. Dintre toate capitalele din Uniunea Europeană, Bucureștiul este cea care are locuitorii cei mai nemulțumiți de nivelul de zgomot din oraș. 

~75
dB

Îmbunătățirea mijloacelor de transport în comun este una dintre soluțiile care ar reduce semnificativ poluarea fonică. În primul rând, vehiculele moderne ar genera mai puțin zgomot. În al doilea rând, ar impulsiona mai mulți oameni să călătorească cu autobuzul sau tramvaiul și, deci, ar scădea numărul de mașini din trafic. Aceste lucruri, însă, nu se pot întâmpla fără investiții din partea autorităților locale. 

~80
dB

 „Autoritătile competente (de ex. Primaria MB) stiu foarte bine ce trabuie făcut. Dar… Cetățenii au la dispoziție acum Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambient în vigoare de la 26 iulie 2019 unde sunt prezentate limitele maxime admisibile pentru toate sursele majore de zgomot trafic rutier, feroviar ușor(tramvai), feroviar (tren) zgomot industrial, aeroportuar, iar acolo unde sunt depășiri ale acestor limite, în urma unor rapoarte de măsurare efectuate de societăți specializate în măsurarea zgomotului ambiental, se întocmesc sesizari către Poliția Municipală, Agenția de mediu a Municipiului București, Garda de mediu. Aceste sesizari, ajunse la Primarie……eheee, dar nu în anul alegerilor.” Inginer Corneliu Rădulescu

Editor: Oana Despa
Sunet și imagini: Ion Mateș

Poți contribui la campaniile de informare și jurnalismul independent pe care îl facem printr-o donație recurentă către Asociația Funky Citizens.

(Visited 141 times, 1 visits today)

2 Comments

  1. Daniel 26/02/2020 at 13:50

    Am o singura problema cu articolul. In fisierul audio marcat “Bd. Magheru” se aude reporterul care spune “Am traversat si sunt vis-a-vis de Biserica Sf. Gheorghe”. Acolo nu e Bd. Magheru, ci Bd. I. C. Bratianu. Nici la TNB nu e Magheru, ci Bd Nicolae Balcescu. Bd. Gheorghe Magheru incepe abia de la Scala (intersectia cu Str. C. A. Rosetti), unde este si cladirea numita Magheru One, adica Bd. Magheru nr. 1. E o greseala des intalnita atat printre bucuresteni ignoranti cat si printre provinciali care preiau pe nemestecate prostiile debitate de “Mitici”.

    Reply
  2. Pingback: Toate metodele prin care Firea a zis că reduce poluarea în București, dar mai rău a făcut | Presa Press

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *