Modernizarea șoselei care înconjoară Capitala, cel mai important nod rutier al țării, este o promisiune veche făcută de politicieni șoferilor români. „La finalul anului 2010, Bucureştiul o să aibă o centură cu patru benzi”, spunea, în 2008, Ludovic Orban, pe atunci șef la Transporturi. Opt ani mai târziu, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, supralicita și declara că până în 2020 Bucureștiul va avea o centură la patru benzi, plus o autostradă inel. Și ca ei au fost mulți: politicieni care au făgăduit la fiecare vizită pe șantier că rezolvă problema cozilor kilometrice și a gropilor de pe centură. Toți au uitat ce au promis imediat ce au urcat înapoi în mașina oficială. Cert este că în 2020, din cei 72 de kilometri de centură tot 20 sunt modernizați, în timp ce la alți 9 kilometri se lucrează cu întreruperi de șapte ani. Este adevărat că în ultimii ani s-au pornit proiectele de construire de pasaje și sensuri giratorii suspendate, care vor ajuta la fluidizarea traficul în câteva puncte cheie de pe centură, însă până când aceste lucrări vor fi gata va mai dura. Autoritățile speră că vor avansa mai repede șantierele pentru construirea Autostrăzii de Centură. Cele trei loturi din sud vor fi gata în 2022-2023, spune CNAIR. O centură modernă ar reprezenta o gură de oxigen și pentru traficul din Capitală.
Dacă vrei să afli mai multe despre subiectul transportului din București, citește și restul articolelor din serie sau vino la dezbaterea din 26 februarie.
Între 7 și 9 dimineața și între 4 și 6 după-amiaza numai șofer bucureștean să nu fii. Orice drum cu mașina făcut la orele de vârf va dura de două ori mai mult decât în mod normal. Și nu o spun doar șoferii sătui de traficul infernal din Capitală. Un studiu realizat de compania TomTom anul trecut arată clar că orice itinerariu de 30 de minute durează dimineața 58 de minute, iar seara peste o oră. Același studiu spune și că bucureștenii pierd într-un an 9 zile și 11 ore blocați în trafic. Pentru șoferii care își tocesc zilnic nervii pe străzile din Capitală, cele 9 zile pierdute la volan stând pe loc sau înaintând cu viteza melcului pe artere sufocate de mașini pot părea puține. Și s-ar putea să aibă dreptate. Un alt raport din 2018, de această dată întocmit de Banca Europeană de Investiții, spune că un bucureștean irosește în trafic 27 de zile dintr-un an. Cum am ajuns aici?
În primul rând, Bucureștiul este din ce în ce mai mult un oraș al mașinilor. Datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), arată că la finalul anului trecut, în Capitală, erau înmatriculate, aproape 1,46 milioane de mașini, în creştere cu aproape 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cu alte cuvinte, pe străzile și bulevardele Bucureștiului se înghesuie din ce în ce mai multe autovehicule, și asta fără a le lua în calcul pe cele înmatriculate în alte județe care circulă zi de zi în Capitală, o parte dintre ele doar tranzitând orașul. Șoferii au și ei partea lor de responsabilitate pentru haosul de pe străzile Bucureștiului. Cei prea agresivi sau prea timizi pot cauza uneori blocaje în trafic, deoarece fie conduc prea repede, fie prea încet, la fel și cei care parcheză fără a ține cont că încurcă traficul și reduc vizibilitatea pentru alți șoferi.
Sigur că și infrastructura Bucureștiului este deficitară, și că realizarea de pasaje supra sau subterane și un sistem mai bun de management al traficului ar ajuta, dar nu despre asta este vorba în acest articol. Ci despre ceea ce primarul general Gabriela Firea vrea, dar nu are în administrare: centura Bucureștiului. Adică acea arteră rutieră, care, dacă ar fi modernizată, ar scapa orașul cel puțin de traficul de tranzit, adică de acele mașini și șoferi care traversează orașul ca să nu piardă și mai mult timp blocați pe o centură, care, pe mai bine de jumătate din lungimea ei, are doar o bandă pe sens, deși este cel mai circulat drum al țării.
Bucureștiul este un nod rutier extrem de important. Din Capitală pornesc 3 autostrăzi – spre Pitești, Ploiești și Constanța – și nu mai puțin de 16 drumuri naționale, județene și comunale.
Într-un articol scris încă din 2004 de M. Nicolau și I. Molan de la Asociația Profesională Drumuri și Poduri și Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN) printre soluțiile identificate pentru a reduce aglomerația de pe străzile Capitalei se numără:
– creșterea capacității actualei șosele de centură, care se poate face prin mărirea numărului de benzi și construirea de pasaje;
– construirea unei noi centuri la profil de autostradă care să preia traficul de pe rețeaua de drumuri care pătrund în Capitală și care este complet depășită încă de acum 15 ani.
Ce s-a făcut în tot acest timp? Din păcate, prea puține. Cine circulă pe centura Capitalei are toate motivele să se plângă de starea proastă a asfaltului, de aglomerație și de faptul că toți miniștrii Transporturilor au promis că modernizează cel mai important nod rutier al țării și nu au făcut mai nimic.
Centura se modernizează greu
Deși a fost nelipsită din promisiunile tuturor politicienilor, indiferent de culoarea politică, centura Capitalei nu s-a schimbat mult în ultimii 20 de ani. Din cei 72 de kilometri câți are actuala centură, modernizați sunt în continuare doar 20, între DN7 și DN2. Din toamna lui 2017, șoferii circulă, însă, la două benzi pe sens și pe circa 8 kilometri din tronsonul dintre A1 (Autostrada București-Pitești) și DN7.
· A1-DN7
– Lungime: 8,7 km
– Constructor: S.C. Delta A.C.M. 93 SRL & AZVIRT LLC & S.C. MAXIDESIGN S.R.L.
– Valoare contract: 106,6 milioane lei
– Contract semnat în 2011
– Lucrările au început efectiv în 2013
– Contract reziliat în iunie 2019
Inagurarea a făcut-o chiar ministrul Transporturilor de la acea vreme, Răzvan Cuc, care declara „exact aşa cum am promis, am şi realizat”. Numai că lucrările nu erau gata. Și nu sunt nici acum. Au înghețat la 86% din iunie anul trecut, când Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a reziliat contractul cu drumarul responsabil de modernizarea celor aproape 9 kilometri de șosea. Motivele le aflăm chiar de la CNAIR: neefectuarea remedierilor cerute la lucrări, neexecutarea lucrărilor din contract și părăsirea șantierului.
Sigur că „ce a promis și a realizat” fostul ministru Cuc nu era ceea ce promitea Gabriela Firea la un post de televiziune, în 2016, atunci când partidul său se pregătea de alegeri: “Cu un Guvern PSD – ALDE, care a adus creştere economică de fiecare dată când s-a aflat la guvernare, pot să realizez mult mai multe lucruri şi mă refer în special la centura capitalei, pentru care anul acesta nu s-a făcut niciun progres. Nu se poate să fim o capitală europeană fără centură. Acesta este un obiectiv al Ministerului Transporturilor, aflat în subordinea Guvernului. Dacă ar fi fost la capitală, vă garantez că îmi făceam o baracă lângă centură şi stăteam acolo până se finaliza”, declara Gabriela Firea la un post de televiziune, în 2016.
Gabriela Firea a avut, începând cu ianuarie 2017 și până în octombrie 2019, un guvern PSD-ALDE, dar lucrurile nu s-au schimbat cu nimic pentru centura Capitalei și nici pentru ea, căci nu a obținut trecerea centurii de la Ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei.
Dar să ne întoarcem la secțiunea dintre A1 și DN7 din centură. Care este stadiul său acum, la aproape 8 luni de la rezilierea contractului? „A fost demarată procedura de achiziție publică pentru servicii de expertizare tehnică, din punct de vedere cantitativ și calitativ, a lucrărilor executate. După emiterea Raportului expertizei tehnice și stabilirea cantităților de lucrări rămase de executat și a lucrărilor de remediere a lucrărilor deja executate de către vechiul antreprenor, se va proceda la demararea procedurii de achiziție publică pentru execuție lucrări – rest de executat”, spun cei de la CNAIR într-un document publicat pe propriul site.
Potrivit CNAIR, printre lucrările rămase de executat sunt: așternerea stratului de uzură, relocarea unor utilități, realizarea de marcaje, amenajarea unor alveole și amenajarea intersecției de la Dragomirești.
Când ar putea fi gata, totuși, modernizarea porțiunii de centură dintre A1 și DN7? Șefii de la Drumuri spun 2022.
Un alt tronson cu o istorie la fel de zbuciumată este și cel dintre DN2 și A2 (Autostrada București-Constanța). De lucrările de lărgire a celor 11 kilometri și jumătate de centură trebuia să se ocupe, potrivit contractului semnat în 2012, firma Tehnologica Radion a omului de afaceri român Theodor Berna. În 2014 acesta a fost arestat într-un dosar de evaziune fiscală, iar firma sa a intrat în insolvență și a încetat lucrul la centură. Așa că în februarie 2015, Compania de Drumuri a pus capăt acestui contract.
Un nou constructor a fost desemnat în februarie 2018. CNAIR a anunțat atunci că bucata de centură va fi modernizată de chinezii de la Sinohydro și românii de la Nord Vest Infrastructură și Servici pentru 233,04 milioane lei, fără TVA. În urma unor contestații și reevaluări a ofertelor depuse, câștigători au fost desemnați până la urmă italienii de la Tirrena Scavi.
· DN2-A2
– Lungime: 11,5 km
– Constructor: Tirrena Scavi
– Valoarea estimată a contractului: 340 milioane lei
– Termen de finzalizare estimat: 2021
Pentru a ajuta la fluidizarea traficului în câteva zone cheie ale centurii, CNAIR a scos în ultimii ani la licitație realizarea mai multor pasaje și sensuri giratorii suspendate. Două dintre ele, cele de la intersecțiile cu DN4 (Olteniței) și DJ401 (Berceni) au fost scoase la licitație în mai 2017. Contractele au fost semnate abia anul trecut și ambele se află în stadiul de proiectare.
· Pasaj Oltenița
– Constructor: Itinera SpA
– Valoare contract: 169,5 milioane lei
· Pasaj Berceni
– Constructor: S.C. TRAMECO S.A. – VAHOSTAV – SK, a.s. – CONSTRUCTII ERBASU S.A. – GRAFIC TENDS S.R.L. S.C. (Lider de asociere TRAMECO S.A.)
– Valoare contract: 146 milioane lei
Ceva mai avansat este pasajul Mogoșoaia, peste DN1A, unde constructorul a finalizat proiectul tehnic. Nu a deschis încă șantier în zonă, dar a și cerut și a și primit aprobarea să termine lucrarea cu 100 de zile mai târziu decât scria în contract.
Unul dintre motive: eliberarea cu o întârziere de 38 de zile a certificatului de urbanism de către Primăria Municipiului București, spun cei de la CNAIR. Celălalt motiv este necesitatea legării pasajului prin bretelele 5 și 6 la centura existentă a Bucureștiului pe relația Chitila, lucrări care nu erau prevăzute în contract.
· Pasaj Mogoșoaia
– Constructor: SC STRABAG SRL
– Valoarea contractului: 32,26 milioane lei
– Termen de finalizare estimat: 2021
Tot în 2021, în septembrie, ar trebui finalizat și pasajul Domnești, care va alea o lungime de 700 de metri. Acum stadiul lucrărilor se apropie de 2%.
· Pasaj Domnești
– Constructor: Straco Grup SRL – SC Comnord SRL – Specialist Consulting SRL
– Valoarea contractului: 91,5 milioane lei
– Termen de finalizare estimat: septembrie 2021
O nouă centură la nivel de autostradă
Deși nu au fost capabile să repare și să modernizeze actuala șosea de centură a Capitalei, pe care toate Guvernele au considerat-o prioritate, autoritățile vor să construiască de la zero o nouă șosea, care să înconjoare Capitala și care să fie la profil de autostradă. Noua șosea se va numi A0 și va avea aproximativ o sută de kilometri.
Partea de sud ar trebui să fie gata în 2022-2023, potrivit CNAIR. Șefii de la Drumuri au declarat, pentru Buletin de București, că pentru toate cele trei loturi autorizațiile de construire ar trebui emise până în iunie, așadar lucrările ar putea începe în această vară, deși mai sunt multe de rezolvat precum realizarea exproprierilor necesare.
· Autostrada de Centură Sud – lotul 1
– Lungime: 16,9 km
– Constructor: Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.ŞÎ Valoare contract: 830,6 milioane lei
– Termen estimat de finalizare a lucrărilor: trim. IV 2023
· Autostrada de Centură Sud – lotul 2
– Lungime: 16,3 km
– Constructor: Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.Ş
– Valoare contract: 750,8 milioane lei
– Termen estimat de finalizare a lucrărilor: trim. IV 2022
· Autostrada de Centură Sud – lotul 3
– Lungime: 18 km
– Constructor: SYSTAS SA CONSULTING ENGINEERS / S. STATHOPOULOUS -K. FARROS CONSULTING ENGINEERS SA
– Valoarea contractului: 853,4 milioane lei
– Termen estimat de finalizare a lucrărilor: trim. IV 2022
Partea de nord a viitoarei autostrăzi A0 nu este într-un stadiu la fel de avansat. Trei dintre cele patru loturi au fost scoase la licitație încă din vara anului trecut, iar pentru lotul 3, de 8,6 kilometri, dintre Afumați și Cernica, CNAIR a anunțat că s-au depus 12 oferte. Multe dintre firmele sau asocierile de firme interesate sunt din China și Turcia. Un lot de circa 4,5 kilometri, care va lega DN3 de A2, nu a fost încă scos la licitație deoarece trebuie revizuit acordul de mediu.
Valoarea totală a proiectelor de realizare a autostrăzii de centură a Capitalei se apropie de 5 miliarde de lei. Autoritățile mizează pe banii de la Bruxelles pentru realizarea celor circa 100 de kilometri de autostradă.
Editor: Oana Despa
Cover: Google Maps
lasă un comentariu