Descoperire științifică remarcabilă în Pădurea Băneasa: Geophilus tenuis, o nouă specie de miriapod, identificată doar aici până în prezent.
Aceasta este de talie mică, atingând cel mult 13 milimetri lungime și poate fi deosebită ușor de restul speciilor din genul Geophilus din România, printr-o serie de trăsături anatomice distincte, explică cercetătorul George Popovici, afiliat al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, pentru Buletin de București.
„Geophilus tenuis = Specie de geofilid (miriapod din sol) de talie mică (lungime până în 13 mm) care poate fi ușor deosebită de restul speciilor din genul Geophilus din România prin aranjamentul porilor coxali (organe osmoregulatoare prezente pe ultima pereche de picioare), a morfologiei clipeale (porțiune ventrală din partea anterioară a capului) și prin prezența a două câmpuri de pori glandulari pe segmentele din jumătatea posterioară a corpului. Această specie a fost descrisă din și este cunoscută până în prezent doar din Pădurea Băneasa, Voluntari, Ilfov.”
Totodată, o altă nouă specie de miriapod, Geophilus captiosus, a fost descoperită în Munții Retezat. Cele două specii sunt strâns înrudite, fiind descrise într-o lucrare științifică publicată în revista Zoosystematics and Evolution, de către cercetătorii George Popovici, Oana Paula Popa și Elena Iulia Iorgu.
Miriapodele sunt în mare parte carnivore, vânează insecte, arahnide și alte nevertebrate cu ajutorul maxilipedelor veninoase, dar și detritivore, care se hrănesc cu frunze și lemn în descompunere. Această diferență de dietă explică rolurile complementare pe care le au în ecosisteme. Prin fragmentarea materiei organice și consumul de miceliu și frunze moarte, milipedele accelerează descompunerea și recircularea nutrienților în sol, în timp ce centipedele contribuie la controlul biologic al populațiilor de nevertebrate mici, menținând echilibrul comunităților din stratul de litieră.
Datele genetice obținute arată că noile specii de miriapod fac parte dintr-o „cladă” (grup de specii cu un strămoș comun) cu Geophilus zagreus, specie adaptată vieții în Peștera Movile, precum și Geophilus flavus, specie larg răspândită în Europa.
Descoperirea noilor specii arată că fauna de miriapode a României este departe de a fi complet caracterizată și că miriapodele de talie mică, greu de colectat și de identificat, ar putea include alte specii noi pentru fauna României sau pentru știință.
George Popovici, Cercetător
„Aria Naturală Protejată Pădurea Băneasa”. Zeci de specii protejate
Un studiu realizat în martie 2026 de Asociația Parcul Natural București (APNB) privind „Aria Naturală Protejată Pădurea Băneasa” indică o biodiversitate semnificativă, incluzând cel puțin 49 de specii protejate.
Documentul vizează transformarea uneia dintre cele mai mari suprafețe verzi din nordul Capitalei, amenințată de dezvoltări imobiliare haotice, într-un parc natural, cu statut oficial de protecție, aşa cum a explicat Buletin de Bucureşti aici.
În Pădurea Băneasa au fost identificate:
- aproximativ 80 de specii de plante;
- 115 specii de nevertebrate;
- 8 specii de amfibieni protejați;
- 6–7 specii de reptile (majoritatea protejate);
- 49 de specii de păsări;
- până la 28 de specii de mamifere.
În total, cel puțin 49 de specii sunt protejate conform legislației naționale și convențiilor internaționale.
În Pădurea Băneasa trăiesc numeroase specii protejate, printre care insecte precum croitorul cenușiu, fluturi precum coada rândunicii și fluturele zebră, dar și amfibieni precum tritonul comun și brotăcelul răsăritean, alături de zeci de alte specii de păsări, reptile și mamifere.
