Traseul autostrăzii București-Alexandria, contestat de o organizație de mediu și de arheologi, pentru că ar distruge situl arheologic al cetății Argedava și toate pădurile pe care le întâlnește în drum, nu va fi modificat, a explicat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, într-un răspuns oferit la solicitarea Buletin de București.
CNAIR justifică decizia prin faptul că actualul traseu a fost elaborat în urma unei proceduri complexe, care a luat în calcul toate aspectele negative ale construcției unui drum de mare viteză între București și Alexandria.
Compania de drumuri menționează că, în urma studiului de fezabilitate realizat pentru autostradă și prin asumările luate pentru a obține avizul de mediu, va fi plantată o suprafață mai mare de pădure decât cea defrișată. Iar monumentul istoric cunoscut ca cetatea lui Burebista nu va fi afectat, deoarece „suprafața delimitată, conform raportului arheologic, a fost extinsă și în afara traseului proiectului de infrastructură pentru a preveni eventuale afectări accidentale ale sitului”.
În fine, CNAIR susține că organizațiile de mediu și experții din societatea civilă care au contestat proiectul au avut „o poziție inflexibilă, fiind orientate exclusiv către propriile viziuni și ignorând argumentele fundamentate“.
Controversele privind traseul autostrăzii București-Alexandria
Buletin de București a scris luni că noua autostradă București-Alexandria, A6, distruge trei păduri și unul dintre cele mai importante situri arheologice românești, cetatea lui Burebista de la Argedava.
Arheologul Nona Palincaș, cercetătoare științifică la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, a depus o plângere penală la DNA împotriva Ministerului Culturii, care a dat anul trecut aviz favorabil pentru traseul drumului de mare viteză, și a celor care au elaborat studiul de fezabilitate.
Iar Fundația Eco-Civica a contestat în instanță avizul de mediu dat în martie anul acesta de către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
Cele două părți acuză faptul că traseul A6 trece prin toate pădurile întâlnite și prin zona de protecție a Cetății Argedava, „o zonă inestimabilă de patrimoniu istoric, singura cetate de acest fel din tot sudul țării și Valea Argeșului, zonă care nici măcar nu a apucat să fie cercetată decât în mică măsură”.
CNAIR: varianta actuală a fost stabilită în baza unei analize complexe
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a explicat, în răspunsul oferit Buletin de București, că traseul autostrăzii București-Alexandria a fost stabilit după o analiză complexă, care a inclus două etape.
În prima, „se identifică mai multe variante de traseu (de obicei 3-4) pe baza studiilor preliminare și a cercetărilor din teren. Fiecare variantă este analizată în funcție de o serie de criterii stabilite anterior. Scopul acestei etape este de a face o primă selecție a celor mai promițătoare opțiuni, care vor fi detaliate în etapa următoare”, au precizat reprezentanții CNAIR la solicitatea Buletin de București.
Etapa a doua presupune ca „după stabilirea opțiunilor inițiale, cele mai bune două variante sunt analizate mai detaliat. În această etapă, se aprofundeaza analiza fiecărei variante, luându-se în calcul și impactul pe termen lung, costurile de execuție și întreținere, eficiența operațională și viabilitatea socială și economică, urmărind următoarele criterii de evaluare esențiale în acest proces”.
Urmează o „analiză multicriteriala de traseu”, care presupune impactul asupra mediului, impactul socio-economic, costurile de construcție și întreținere, siguranța și accesibilitatea, viabilitatea tehnică și fezabilitatea de implementare, aspecte legate de patrimoniul cultural, eficiența pe termen lung și acceptabilitatea socială.
„Opiniile și obiecțiile comunităților locale, ale autorităților și grupurilor de interese sunt luate în considerare pentru a asigura că traseul ales este acceptabil și proiectul va avea un impact minim asupra calității vieții locuitorilor.
Astfel, fiecare variantă de traseu primește scoruri pe baza evaluării fiecărui criteriu în parte. Aceste scoruri sunt adunate și ponderate în funcție de importanța relativă a fiecărui criteriu.
În final, varianta de traseu cu cel mai mare scor global este selectată ca fiind cea mai optimă din punct de vedere tehnic, economic și ecologic”, mai arată CNAIR.
Vor fi defrișate 26 de hectare de pădure și plantate 62,55 de hectare de perdele forestiere
Compania mai arată că autostrada București – Alexandria este cuprinsă în Master Planul General de Transport al României (MPGT), în perioada 2021-2030, însă deocamdată doar pentru etapa de pregătire (elaborare Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic, obținere acord de mediu și promovare Hotărâre a Guvernului de aprobare a indicatorilor tehnico-economici).
„Soluția promovată a urmărit minimizarea ocupării permanente a terenurilor din fondul forestier, astfel încât impactul direct să se limiteze la amprenta strict necesară a lucrărilor, fără a genera fenomene suplimentare de fragmentare a habitatelor.
De asemenea, pentru atenuarea impactului potențial asupra fondului forestier și pentru protecția infrastructurii împotriva înzăpezirilor, au fost prevăzute, în cadrul Studiului de Fezabilitate (SF), perdele forestiere cu o lungime totală de 67,025 km, pe o suprafață de aproximativ 62,55 ha.
Acestea vor fi realizate cu specii adaptate condițiilor pedoclimatice locale, în baza unui studiu pedostațional și a unui proiect tehnic de împădurire elaborat conform prevederilor legale în vigoare. Astfel, suprafața de pădure afectată de proiect, este de aproximativ 26,12 hectare, fiind compensată și depășită prin măsuri de replantare și înființare de perdele forestiere, pe o suprafață de peste 62,5 hectare”, a transmis CNAIR.
Un argument important, conform companiei, a fost și reducerea sumelor de bani necesare pentru expropierea terenurilor, pentru că o parte dintre păduri aparțin statului. Și numai o mică parte face parte din arii naturale protejate.
„Lucrările de execuție a autostrăzii și a drumurilor de legătură implică defrișarea unei suprafețe totale de 26,12 hectare de teren forestier din zona proiectului.
Din această suprafață, 0,78 hectare reprezintă terenuri forestiere situate în UA 23 NN și UA 24 NN, încadrate ca terenuri forestiere neproductive, amplasate în arii naturale protejate și administrate de Ocolul Silvic.
Prin urmare, suprafața totală de pădure care urmează a fi defrișată în interiorul ariilor naturale protejate este de 0,78 ha.
Raportat la suprafața totală ocupată de proiect, terenurile din fondul forestier reprezintă aproximativ 1,5%”, mai afirmă CNAIR în răspunsul oferit Buletin de București.
CNAIR: Sitului arheologic „Argedava” nu va fi afectat
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere mai afirmă că o dată stabilit traseul autostrăzii București-Alexandria a fost realizat un studiu arheologic complex în faza de realizare a studiului de fezabilitate.
CNAIR justifică și prin faptul că, la acel moment, nu existau date clare privind limitele de protecție ale monumentului istoric.
„Studiile de teren și raportul arheologic au fost realizate de un colectiv de arheologi din cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca. Diagnosticul arheologic intruziv a fost efectuat pe toată lungimea traseului de proiect, printr-un număr de 703 de secțiuni, care acoperă un procent de circa 91,30% din traseu.
Raportul arheologic a fost analizat și aprobat în cadrul Comisiei Naționale de Arheologie, din perioada 14.12 – 15.12.2023. În data de 09.02.2024, a fost emis avizul nr. 11/A de către Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu.
Traseul obiectivului de infrastructură rutieră se află în partea de nord a promontoriului pe care se află așezarea.
Din informațiile deținute la momentul elaborării studiului de fezabilitate, nu a fost realizat un Plan Urbanistic General (PUG) care să stabilească limitele zonei de protecție a monumentului istoric și acestea nu se regăsesc trasate nici în baza de date on-line: Repertoriul Arheologic Național.
În momentul realizării diagnosticului arheologic intruziv pe varianta finală a Autostrăzii București-Alexandria, au fost trasate, în zona de protecție a monumentului istoric, două secțiuni (S.665 – S.666), potrivit raportului arheologic menționat mai sus.
Astfel, în urma interpretării stratigrafice a celor două secțiuni și prin prisma faptului că se află în zona de protecție a unui important monument istoric, propunerea arheologilor pentru Obiectiv 16 (km 6+600 și km 6+150, Situl arheologic Argedava de la Popeşti – Nucet, cod RAN 104172.01, LMI GR-I-s-A-14816), potrivit raportului arheologic, a fost cercetarea preventivă.
Mai mult, suprafața delimitată în coordonate Stereo 70, conform raportului arheologic, a fost extinsă și în afara traseului proiectului de infrastructură pentru a preveni eventuale afectări accidentale ale sitului. Aceasta a fost preluată și în Avizul nr. 11/A/09.02.2024, emis de Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu.
În acest context, lucrările de construcție a drumului nu sunt de natură să afecteze integritatea monumentului istoric și se vor derula în zona de protecție a acestuia, în lunca Argeșului, și nu la nivelul promontoriului pe care se află localizat acesta”, mai afirmă CNAIR.
În plus, menționează reprezentanții companiei, în conținutul tuturor caietelor de sarcini elaborate de CNAIR este prevăzut ca, în cazul în care în amplasamentul obiectivelor investiționale de infrastructură rutieră se află situri reperate (care sunt deja în cercetare arheologică) se vor lua în considerare și prevederile Ordinul Ministrului Culturii nr. 2071/30.06.2010, care garantează „dreptul cercetătorului de-a continua o săpătură arheologică începută de el și dreptul de proprietate intelectuală a cercetărilor”.
Traseul autostrăzii București-Alexandria și „încăpățânarea” societății civile
Compania Națională de Autostrăzi afirmă că a încercat să poarte un dialog cu societatea civilă privind traseul pentru A6, dar s-a lovit de „inflexibilitatea” unora dintre reprezentanți.
„Pe parcursul derulării Studiului de Fezabilitate, au fost formulate solicitări și critici provenite preponderent din partea unei singure organizații, precum și din partea unor cetățeni nemulțumiți de aspect, precum exproprierea terenurilor sau accesibilitatea zonală după construcția autostrăzii.
CNAIR S.A. a tratat cu rigurozitate și transparență fiecare sesizare în parte, oferind punctual toate clarificările necesare.
Cu toate acestea, în ciuda eforturilor de comunicare, organizațiile civice au menținut o poziție inflexibilă, fiind orientate exclusiv către propriile viziuni și ignorând argumentele fundamentate prezentate de către proiectantul de specialitate, colectivele de arheologi și experții de mediu.
În acest context, proiectul nu putea fi blocat, CNAIR S.A. acționând în virtutea principiului interesului național, având în vedere anvergura și importanța acestui obiectiv de investiții.
Mai mult, anumite critici nu au avut un fundament real, bazat pe criterii tehnico-economice sau sociale demonstrate prin date certe, acestea fiind formulare la stadiul de sugestii și idei nefondate, de natură să genereze tensiuni nejustificate, fără a oferi alternative viabile din punct de vedere tehnic”, a reacționat CNAIR cu privire la acuzațiile făcute de Eco-Civica și arheologul Nona Palincaș.
În aceste condiții, în etapa următoare a proiectului CNAIR nu se are în vedere revizuirea traseului, „întrucât varianta actuală a fost stabilită în baza unei analize complexe realizate în cadrul Studiului de Fezabilitate, cu implicarea unor resurse semnificative, atât din perspectiva proiectantului de specialitate, cât și a volumului de investigații, studii și documentații elaborate”.
„Traseul promovat reprezintă rezultatul unui proces de evaluare tehnică și de mediu care a inclus analiza alternativelor, consultări instituționale și parcurgerea etapelor legale de avizare. Menținerea variantei actuale este susținută de argumente tehnice, economice și de mediu, aceasta fiind cea care a fost fundamentată, analizată și avizată în cadrul procedurilor specifice, inclusiv prin emiterea actelor de reglementare necesare.
Astfel, în lipsa unor elemente clare, obiective și fundamentate din punct de vedere tehnic, economic, social sau al altor aspecte relevante pentru modificarea variantei de traseu, rezultate din studii și analize de specialitate elaborate de experți în domeniu, nu se justifică reevaluarea soluției deja aprobate sau revizuirea traseului”, a mai transmis CNAIR.
Asadar, o eventuală modificare a traseului ar presupune reluarea unor etape semnificative din întregul proces de analiză, avizare și reglementare, cu impact asupra termenelor de implementare, a resurselor deja alocate și a parcursului administrativ al proiectului, fără a exista, în prezent, un temei tehnic sau de mediu care să susțină necesitatea unei astfel de abordări.
