Traseul viitoarei autostrăzi București-Alexandria a fost construit cu ignorarea aproape totală a faptului că distruge un sit arhiteologic de importanță națională, acuză, cu argumente, arheologa Nona Palincaș. Drumul de mare viteză trece, practic, prin cetatea lui Burebista, și afectează atât la suprafață, prin deformarea cadrului natural care se apropie de cel din antichitate, dar și în profunzime, pentru că se vor face săpături într-o zonă superficial analizată.
Buletin de București publică azi un nou episod din seria dedicată traseului autostrăzii București-Alexandria, în care prezentăm integral replica arheologei Nona Palincaș la un răspuns oferit de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) redacției noastre.
Traseul autostrăzii București-Alexandria nu va fi revizuit, în ciuda avertismentelor că distruge cetatea lui Burebista. Explicațiile CNAIR
Citește și celelalte episoade din seria Buletin de București dedicată drumului de mare viteză și modului cum traseul său afectează și mediul:
Buletin de Bucureşti a publicat, pe 20 aprilie, un articol despre daunele multiple pe care le va cauza traseul Autostrăzii Bucureşti-Alexandria (acum în stadiu de studiu de fezabilitate/SF) asupra mediului natural şi a monumentului istoric de valoare naţională excepţională care este „Popeşti – Cetatea geto-dacică Argedava” (sat Popeşti, oraş Mihăileşti, jud. Giurgiu).
În 22 aprilie, tot Buletin de București a publicat răspunsul CNAIR la acest articol. Documentul spune că traseul autostrăzii nu va fi revizuit (1) „întrucât varianta actuală a fost stabilită în baza unei analize complexe realizate în cadrul Studiului de Fezabilitate”; (2) „în acest context, lucrările de construcţie a drumului nu sunt de natură să afecteze integritatea monumentului istoric”; (3) revizuirea traseului nu se justifică deoarece nu există „elemente clare, obiective şi fundamentate din punct de vedere tehnic, economic, social sau al altor aspecte relevante” şi (4) CNAIR a acţionat în virtutea principiului interesului naţional.
Aceste afirmaţii ale CNAIR nu se verifică. Dimpotrivă, s-au săvârşit multiple încălcări ale legii, până la nivel de infracţiune.
1. Alegerea traseului prin cetatea lui Burebista s-a făcut în contra interesului naţional şi cu încălcarea legii penale
CNAIR spune că alegerea traseului s-a făcut printr-o analiză complexă, în care, într-o primă etapă „se identifică mai multe variante de traseu (de obicei 3-4) pe baza studiilor preliminare și a cercetărilor din teren. Fiecare variantă este analizată în funcție de o serie de criterii stabilite anterior”, apoi se aleg cele mai favorabile două variante şi se face o „analiză multicriterială de traseu”, din care rezultă traseul final.
RĂSPUNS: CNAIR trebuie să explice (1) de ce, contrar legii, Cetatea geto-dacică de la Popeşti, declarată, cu scop de conservare, zonă protejată de interes naţional (Legea 5/2000), a fost omisă din analiza multicriterială de traseu, deşi – dacă era inclusă – se impunea modificarea traseului şi (2) în ce fel această omisiune este în interesul naţional?
Pentru claritate:
- Corelat cu legislaţia de protecţie a patrimoniului arheologic, la elaborarea obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, legislaţia prevede că din prima etapă a unui SF şi continuând cu toate etapele de alegere a traseului, criteriile trebuie să includă „existenţa unor monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate” (HG nr. 907/2016).
- Situl arheologic Cetatea geto-dacică de la Popeşti nu este unul oarecare, ci este inclus într-o listă specială, stabilită prin Legea nr. 5/2000: monumente istorice de valoare naţională excepţională, zone protejate de interes naţional, de utilitate publică, „declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu” (pentru sit, v. Anexa III, poziţia 2.1.e.15). Aşadar, dacă în cazul altor situri protecţia (împotriva distrugerii cauzate de lucrări de construire) poate însemna săparea unei părţi sau a întregului sit, în cazul Popeşti-Argedava scopul principal al protecţiei este conservarea (v. şi obligaţia statului de a asigura„conservarea unor mărturii materiale care să poată fi studiate de către generaţiile viitoare” în Legea nr. 150 din 1997/ Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic). Asta pentru că săpătura arheologică este inevitabil distructivă/desfiinţează partea de sit pe care se face, iar, în acelaşi timp, metodele de săpătură se perfecţionează continuu, cu accent pe metode nedistructive. Din aproape 3.000 de monumente istorice de grupă valorică A (valoare naţională şi universală), numai 517 monumente de arhitectură şi 145 de monumente/situri arheologice – acoperind cei peste 40.000 ani de când există locuire umană pe teritoriul României – sunt incluse în această listă.
- La începutul SF există întotdeauna şi un studiu arheologic preliminar. Acesta putea aduna date despre cetatea Popeşti-Argedava din cel puţin 50 de publicaţii dedicate (apărute până în 2021 fiind, de exemplu, 14 publicaţii de prof. Radu Vulpe, 8 de acad. Alexandru Vulpe, 20 de Nona Palincaş, 2 de George Trohani etc.), alte lucrări generale şi compendii, Repertoriul arheologic naţional şi Legea nr. 5/2000, în plus, existând şi posibilitatea de a contacta, pentru date, Institutul Naţional al Patrimoniului şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, care cercetează situl din 1954. Într-adevăr, CNAIR a semnalat corect, în răspunsul la petiţia “Salvaţi Cetatea geto-dacică Argedava”, neconcordanţe în documentele de urbanism (o problemă ce nu poate fi lămurită aici). Oricum, CNAIR nu a spus niciodată că nu ar fi putut localiza situl Popeşti-Argedava, iar amplasarea acestuia în ampriza autostrăzii şi în imediata sa vecinătate este evidentă, mai ales că partea de teren dintre Argedava şi Argeş ce poate fi utilizată la construirea autostrăzii este de sub 100 m (până la albia mai veche a Argeşului, cursul actual fiind unul recent – v. mai jos şi profilul terenului).
- Totuşi, Memoriului de prezentare al Autostrăzii Bucureşti-Alexandria, postat, pentru dezbatere publică, în ianuarie 2025 pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului arată că analiza multicriterială a luat în considerare numai situri arheologice obişnuite, iar situl arheologic de la Popeşti nu este nici măcar menţionat, deşi este singurul sit arheologic în lista din Legea 5/2000 din toate cele trei judeţe prin care trece autostrada.
- Cum din punct de vedere legal – adică din perspectiva interesului naţional şi al utilităţii publice, situl arheologic Popeşti-Argedava nu este cu nimic inferior Autostrăzii Bucureşti-Alexandria, dacă situl era luat în calcul, s-ar fi constatat apariţia unui conflict între două interese naţionale şi, conform legii, mai întâi ar fi trebuit analizat dacă ambele pot fi protejate (Legea 33/1994). Evident, situl nu putea fi mutat, dar traseul autostrăzii, fiind unul de câmpie, putea fi modificat (şi putea fi doar o modificare parţială, între nodurile dela Dărăşti-Ilfov şi Mihăileşti).
- Omiterea sitului arheologic Popeşti-Argedava din analiza multicriterială pentru alegerea traseului este o formă de împiedicare a „luării măsurilor de conservare” a unui bun cultural, ceea ce, conform Codului penal, este infracţiune (Art. 253).
2. CNAIR NU a luat măsuri pentru a nu afecta integritatea monumentului Cetatea geto-dacică Argedava. Dimpotrivă!
CNAIR spune că arheologii angajaţi să facă diagnosticul intruziv (adică testarea în adâncime a terenului) au făcut două secţiuni pe traseul autostrăzii (la km 6+600 și km 6+150) şi au propus cercetare preventivă.
„Mai mult, suprafața delimitată în coordonate Stereo 70, conform raportului arheologic, a fost extinsă și în afara traseului proiectului de infrastructură pentru a preveni eventuale afectări accidentale ale sitului. Aceasta a fost preluată și în Avizul nr. 11/A/09.02.2024, emis de Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu.
În acest context, lucrările de construcție a drumului nu sunt de natură să afecteze integritatea monumentului istoric și se vor derula în zona de protecție a acestuia, în lunca Argeșului, și nu la nivelul promontoriului pe care se află localizat acesta”, mai afirmă CNAIR».
Răspuns:
Tradus pentru nespecialişti, ce spune CNAIR înseamnă că lucrările de construcţie a a autostrăzii nu vor afecta integritatea a ce va mai fi rămas din cetatea Argedava, pentru că la data începerii construcţiei o parte va fi fost desfiinţată prin săpătură preventivă cerută de arheologii care au lucrat pentru CNAIR.
Adică, arheologii angajaţi pentru SF au găsit depunere arheologică în luncă, pe traseul autostrăzii, şi „pentru a preveni eventuale afectări accidentale ale sitului” au delimitat, cu coordonate Stereo 70, o arie de cercetat arheologic preventiv – cea din Avizul DJC Giurgiu nr. 11/A/09.02.2024 (corectată pentru eroare materială, pentru că, din cauza unei greşeli în capul de tabel, iniţial coordonatele se proiectau în jud. Bihor). Avizul fiind un act cu acces liber, reproduc coordonatele aici:
Ce va rezulta din cercetarea arheologică preventivă este reducerea sitului, ilustrată mai jos:
În concluzie, suprafaţa actuală a sitului Popeşti-Argedava, a fost propusă de arheologii CNAIR spre a fi redusă prin săpătura arheologică preventivă şi „în acest context”, ne spune CNAIR, lucrările de construcţie nu vor afecta integritatea sitului care a mai rămas.
Totuşi, acest dezastru NU se va întâmpla la aceste dimensiuni! Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” a atras atenţia Ministerului Culturii că – chiar dacă s-ar aproba vreodată o săpătură de asememena dimensiuni în partea cea mai importantă – cartierul politico-administrativ – şi mai bine păstrată a sitului complex numit Cetatea Argedava, la standardele internaţionale actuale ar dura peste 100 de ani şi ar necesita numai pentru săpătură un număr de arheologi calificaţi ce nu sunt disponibili în România (lăsând la o parte aspectele interdisciplinare).
Ca urmare, Ministerul Culturii a redus suprafața de săpat preventiv la traseul drumului.
De ce insistă CNAIR să comunice public această propunere iniţială a sa? Consideră propunerile sale mai bune decât soluţia dată de Ministerul Culturii? Şi ultima este un dezastru pentru monument, doar că un dezastru mai redus ca suprafaţă (v. mai jos).
- contrar afirmaţiilor cnair, există elemente clare, obiective” pentru revizuirea traseului
CNAIR spune că nu există „elemente clare, obiective şi fundamentate din punct de vedere tehnic, economic, social sau al altor aspecte relevante pentru modificarea variantei de traseu”.
Răspuns: Publicul nespecialist ar putea crede totuşi că, în pofida repetatelor nerespectări ale legii, fie şi din pură întâmplare, s-ar putea construi autostrada fără daune importante pentru monumentul istoric de la Popeşti.
Din păcate, acest lucru nu este posibil: chiar cu modificarea ariei de săpat preventiv impusă de Ministerul Culturii (v. mai sus), (1) traseul autostrăzii încalcă legea care cere conservarea monumentului istoric în cadrul său natural şi (2) cercetarea preventivă impusă pe traseul autostrăzii va cauza daune iremediabile sitului din lunca Argeşului şi a datelor privind evoluţia mediului natural şi a interacţiunii sale cu societăţile din trecut – o îmbinare care nu mai există nicăieri în altă parte, tocmai din cauza îndelungatei locuiri a sitului (începând cu acum aprox. 4600 de ani) şi a relaţiei sale cu Argeşul.
3.a. Obligaţia legală de a conserva Cetatea de la Popeşti în cadrul său natual
Legea nr. 422/2001 privind protecţia monumentelor istorice prevede că „Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural”. În cazul în discuţie, aplicabilă este funcţia zonei de protecţie de a conserva cetatea în cadrul său natural, care este lunca Argeşului.
În cazul unui monument de valoarea Popeşti-Argedava, intervenţiile asupra cadrului natural/peisajului nu pot fi acceptate decât dacă sunt făcute în sensul aducerii acestuia cât mai aproape de aspectul din trecut (v. mai jos cazul Stonehenge), iar aceasta se face pe bază de studii ştiinţifice.
Deoarece în epoca regelui Burebista (şi în niciuna dintre epocile anterioare reprezentate în sit) nu a existat între promontoriu şi Argeş vreun zid/dig (cu atât mai puţin unul de cca. 65 m lăţime şi cca. 11 înălţime, cât va avea autostrada cu tot cu panourile fonoabsorbante), amplasarea autostrăzii reprezintă (1) o modificare radicală de relief (componenta fizică a peisajului), contrară legilor de protecţie a monumentelor istorice şi (2) o distrugere a logicii monumentului istoric, o acţiune contrară raţiunii înseşi pentru care legea cere conservare integrată în cadrul natural, pentru că cetatea îşi datorează caracterul complex şi dominant în cursul a mii de ani tocmai legăturii aproapiate cu Argeşul – legătură pe care autostrada o taie.
Un exemplu de bună practică îl reprezintă celebrul Stonehenge, pe care CNAIR l-a citat complet greşit în răspunsul la petiţia „Salvaţi Cetatea geto-dacică Argedava”, dându-l ca exemplu de monument deosebit de important cu autostradă la mică distanţă. Nimic mai fals. La Stonehenge:
- nu există nicio autostradă (în Marea Britanie autostrăzile sunt notate cu litera M, de la „motorway”); drumurile invocate de CNAIR sunt de tip A şi au numai câte o bandă pe sens, aşa cum este şi DJ 412 A, care trece prin Popeşti;
- au fost două drumuri de tip A, dintre care unul, A344, a fost desfiinţat în 2013 (asfaltul a fost scos şi terenul înierbat: https://en.wikipedia.org/wiki/A344_road_(England) ), iar pentru celălalt, A303, construit acum un secol peste un drum de pământ de acum două secole, se caută soluţii de desfiinţare chiar dacă din zona monumentului de piatră poate fi văzut numai din anumite unghiuri, pentru că din alte unghiuri se interpune valul din prima etapă a Stonehenge (cca. 3000 î.e.n.); vreme de trei decenii s-au făcut proiecte pentru un tunel (https://www.nationaltrust.org.uk/who-we-are/news/stonehenge-a303-road-improvement-scheme ), cu care o parte dintre cetăţeni nu au fost de acord. Chiar dacă în acest an, guvernul britanic a luat decizia anulării autorizaţiei de construire (după studii care au costat deja aproape 180.000.000 de lire sterline), preocuparea pentru restaurarea peisajului în acord cu monumentul istoric continuă (https://www.bbc.com/news/articles/cx27vryjv4mo).
În cazul Argedavei şi a Autostrăzii Bucureşti-Alexandria nici măcar speranţa unei demontări viitoare, oricât de costisitoare, nu este acceptabilă, pentru că lucrările de fundare vor afecta iremediabil depunerile arheologice şi naturale din adâncime (v. şi mai jos).
3.b. Traseul Autostrăzii şi integritatea sitului din lunca Argeşului
Din mai multe cauze, limitele exacte ale siturilor arheologice nu se cunosc cu precizie aproape niciodată (nicăieri în lume, nu numai în România). În consecinţă, unul dintre rolurile zonei de protecţie este să asigure împotriva distrugerii posibile a unei depuneri arheologice neincluse în perimetrul siturilor pentru că fie depunerea (1) era necunoscută până la data intervenţiei în teren, fie (2) existenţa sa era dedusă din analiza altor date, dar depunerea ca atare nu era vizibilă la suprafaţa terenului, deci nu putea fi delimitată topografic şi inclusă în limitele sitului.
De aceea, legea obligă întotdeauna la supraveghere arheologică (indiferent de mărimea intervenţiei în sol) sau la diagnostic intruziv, după caz.
La Popeşti, în zona dintre cetate şi Lunca Argeşului se ştia din literatura de specialitate că există depunere arheologică acoperită de şi intercalată cu aluviuni rezultate din episoade climatice de intensitate diferită, inclusiv inundaţii de amploare excepţională (de ex., V. Boroneanţ, „Consideraţii privind pădurea îngropată din Bazinul Argeşului inferior”, în Cercetări arheologice în Bucureşti 6, 2005).
Ce nu se ştia erau limitele acesteia, de aceea a rămas în zona de protecţie. Arheologii care au lucrat la SF au descoperit/confirmat datele pre-existente prin identificarea unor urme de activitate umană sub ultimul strat de aluviuni, respectiv au descoperit continuarea sitului Popeşti-Argedava – chiar dacă a unei etape mai recente a sa – dincolo de limitele înregistrate în Repertoriul arheologic naţional şi ar fi trebuit să recomande modificarea traseului în sensul evitării zonei, pentru că altfel traseul va trece prin sit.
Au recomandat însă cercetare preventivă, ca şi cum ar fi fost un sit oarecare. Ministerul Culturii, impunând (prin Avizul DJC Giurgiu nr. 395/27.03.2025) cercetare preventivă pe traseul autostrăzii a trasat o sarcină (1) nelegală în raport cu obligaţia de conservare a monumentului istoric (inclusiv a zonei sale de protecţie) stabilită prin Legea nr. 5/2000 şi(2) imposibil de dus la sfârşit cu respectarea normelor profesionale pe măsura importanţei sitului, pentru că săpătura sistematică/pentru cercetare pe cele cca. 7 ha în discuţie până la adâncimea de cca. -15-16 m (adâncime la care, pe malul opus al Argeşului, se ştie că este una dintre pădurile îngropate), lăsând la o parte faptul că nu se poate justifica legal, ar însemna mult peste un secol de lucru cu un personal calificat în multe domenii interdisciplinare (de ex. datare 14C, deondrocronologie, arheo-botanică, arheo-zoologie, arheo-ihtiologie, arheo-ornitologie, analiză de microfaună, fitolite, micromorfologie, paleo-climă etc.: v., de ex., secţiunea „Research and excavation methods” pe site-ul: https://saxbronzeage.hu/ ).
Direct pentru monumentul istoric Popeşti-Argedava, asta ar însemna inclusiv săparea în regim preventiv – contrar legii care impune conservarea – a vestigiilor ce ţin de legătura Argedavei cu transportul de pe Argeş – calea vitală de legătură cu lumea şi sursa sa de prestigiu istoric.
4. Menţinerea actualului traseu al autostrăzii prin cetatea lui Burebista contravine interesului naţional
Împrejurările nelegale în care s-a făcut alegerea traseului Autostrăzii Bucureşti-Alexandria în raport cu monumentul istoric şi faptul că nicio modificare propusă până acum nu aduce situaţia în cadrul legal stabilit pentru protecţia monumentelor istorice de valoare naţională excepţională, declarate zone protejate de interes naţional în scop de conservare a valorilor de partrimoniu cultural sunt „elemente clare” care impun modificarea traseului actual al Autostrăzii Bucureşti-Alexandia în zona monumentului istoric „Popeşti – Cetatea geto-dacică Argedava”.
Modificarea traseului este în interesul naţional.
Dr. Nona Palincaş, arheolog expert, CS II, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”
