Noua autostradă București-Alexandria, A6, pentru care a fost acordat recent avizul de mediu, distruge trei păduri și unul dintre cele mai importante situri arheologice românești, cetatea lui Burebista de la Argedava, acuză arheologul Nona Palincaș și fundația Eco-Civica.
Nona Palincaș a depus o plângere penală la DNA împotriva Ministerului Culturii, care a dat aviz favorabil pentru traseul noii autostrăzi, emis anul trecut, și a celor care au elaborat studiul de fezabilitate. Iar Fundația Eco-Civica a contestat în instanță avizul de mediu dat în martie anul acesta de către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
Vor fi defrișate 26.000 de hectare de pădure, care vor fi înlocuite cu 62,51 de hectare de copaci noi plantați
Viitoarea autostradă care va lega Bucureștiul de Alexandria pleacă din A0, trece prin județele Ilfov, Giurgiu și Teleorman și va avea o lungime de 77,02 kilometri, până la centura Alexandriei. „Are un traseu care porneşte din Lunca Argeşului, continuă în zona Câmpiei Câlnistei şi pe partea terminală traversează Câmpia Burdea şi Câmpia Urluiului”, se arată în avizul de mediu dat de ANMAP.
Drumul de viteză trece prin aria naturală protejată Râul Vedea, pe o suprafaţă de 2.41 hectare, şi prin vecinătatea mai multor arii naturale protejate, printre care cele din lunca râului Argeș și Comana. În total, intersectează peste 26.000 de hectare de pădure.
Pe traseu vor fi construite nu mai puțin de 10 noduri rutiere, iar acest lucru este unul dintre elementele care generează controverse.
Studiul de fezabilitate menționează că vor fi luate măsuri pentru protecția mediului, precum plantarea de perdele forestiere, de panouri anticoliziune și pasaje de trecere pentru animale, pentru a evita impactul dintre autovehicule și acestea.
Totuși, din document reiese că vor fi tăiate peste 26.000 de hectare de pădure, din care 0,78 de hectare din zona natural protejată. În locul acestora, vor fi plantate cu copaci doar 62 de hectare.
„Proiectul se suprapune peste fond forestier proprietate publică a statului, proprietăți private. (…) Lucrările de execuție ale autostrăzii şi ale drumurilor de legătură implică lucrări de defrişare pe o suprafață de 26,1209 de hectare de pădure din zona proiectului.
În vederea atenuării impactului potențial asupra fondului forestier şi instituririi unor măsuri de protecție împotriva înzăpezirilor, conform RIM sunt propuse aliniamente de perdele forestiere pe ambele părți ale autostrăzii pe o lungime de totală de 67,025 de kilometri, care totalizeaza o suprafața de 62,51 de hectare de terenuri plantate cu specii aclimatizate în zonă”, se mai arată în avizul de mediu.
În ciuda acestui fapt, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate a dat aviz de mediu pentru construirea autostrăzii A6.
CITEȘTE ȘI: A fost emis acordul de mediu pentru Autostrada București– Alexandria
Eco-Civica: Existau soluții pentru ca drumul de mare viteză București-Alexandria să nu distrugă pădurile
Fundația Eco-Civica a contestat acordul de mediu acordat autostrăzii A6 București-Alexandria, tocmai pentru că traseul acesteia trece prin toate pădurile întâlnite și prin zona de protecție a Cetății Argedava, „o zonă inestimabilă de patrimoniu istoric, singura cetate de acest fel din tot sudul țării și Valea Argeșului, zonă care nici măcar nu a apucat să fie cercetată decât în mică măsură”.
„Traseul pleacă din Dărăști, împarte pădurea în trei părți, apoi pătrunde în pădurea următoare în Giurgiu, producând din nou fragmentări, intrând în zona de protecție a Cetății Argedava. Continuă în Teleorman, unde toate pădurile întâlnite sunt afectate, dintre care în două parcă au dorit cu tot dinadinsul să treacă prin mijloc și să le fragmenteze.
Este fragmentat și un sit Natura 2000, dar pe cine să intereseze acest lucru?!”, se întreabă Fundația Eco-Civica într-un protest trimis redacției Buletin de București.
Organizația mai arată că și comuna Dărăști va fi grav afectată, în condițiile în care este deja segmentată de A0 și în viitor de A6 București-Alexandria, A4 București-Giurgiu și Orbitală 10.
„Cu toate aceste multiple fragmentări, localitatea nu are prevăzut nici măcar un singur acces pe, sau de pe, aceste șosele.
Această ignorare a unor realități compromite total modul cum a fost realizată avizarea de mediu, dar este agravant că autoritatea de mediu nu a luat măsurile obligatorii pentru o variantă mult mai prietenoasă cu mediul și poate chiar mai ieftină.
Să tai 28 de hectare de pădure la șes, în condițiile în care județele afectate sunt pe ultimele locuri la suprafața împădurită, este crimă de mediu, iar dacă nu ați observat că jumătate din cursurile de apa din sudul țării nu mai există, îndeosebi în Teleorman, fosta Pădure Nebună a Țării Românești, lucrurile stau mai rău”, menționează fundația.
Eco-Civica prezintă și variante pe care le consideră mai prietenoase cu mediul, iar schimbarea traseului autostrăzii București-Alexandria nu ar presupune cheltuieli suplimentare semnificative:
- Nodul de la Dărăști: „Propunerea noastră a fost să deplasăm numai un pic poziția nodului și să trecem tangențial pe lângă grupurile de pădure, linia neagră, care va fi un pic curbă, nu așa dreaptă cum ne-am chinuit noi s-o desenăm, după care putem evita ușor și Cetatea Argedava. Am salva pădurile, am salva demolarea unei părți a fostului CAP Dărăști, acum o afacere privată în care proprietarul a investit mari sume de bani, și am evita depozitele Petrom, ceea ce, cu toate modificările de proiect făcute pentru ei, tot ar necesita cheltuieli mari”.
„Este mai bine pentru mediu să tăiem aceste păduri într-o zonă care poate deveni deșert până-n 2050, din cauza agresiunilor climatice?! Nu ar trebui să fim îngrijorați că un singur UAT din Teleorman a accesat fonduri de împădurire în cea mai despădurită zonă a țării?!”, se întreabă Eco-Civica.
Organizația menționează că, pe traseul autostrăzii A6 se construiesc două pasaje peste două râuri care se unesc în apropiere și ar fi fost nevoie doar de un singur pod.
„O altă pădure este afectată pentru că acolo este o casă rătăcită și nu se dorește demolarea. Nici noi nu dorim, dar am propus o soluție de compromis, un mic pasaj sau o discuție cu proprietarul, poate nu s-ar opune exproprierii.
Urmează traseu prin vecinătatea sau direct prin aria protejată. La final de traseu se opresc direct în pădure. Atât viitorul traseu continuator spre Roșiori de Vede, cât și bretelele nodului trec toate prin pădure. Există islaz și posibilități de a evita pădurea sau măcar să nu o fragmentăm total, căci oricum are un grad avansat de degradare biologică”, precizează Eco-Civica.
„Motivarea autorităților în cazul tăierii pădurilor de stat este că nu plătesc despăgubiri pentru teren. Dar cât te costă să tai pădurea, să extragi lemnul, să extragi cioatele??! Sau este gata pregătită o societate de exploatare a lemnului să primească contractul cu dedicație?!”, se întreabă Fundația Eco-Civica.
Autostrada București-Alexandria distruge cetatea lui Burebista
Traseul autostrăzii A6 București-Alexandria trece foarte aproape de cetatea geto-dacică Argedava, aflată în satul Popeşti din județul Giurgiu, și se interpune între acest monument istoric plasat în secolele V – I î.e.n. și râul Argeș.
Argedava este un reper fundamental în istoria spațiului pe care se află astăzi România, consideră arhitecta Nona Palincaș, arheolog expert, cercetătoare științifică la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și coordonatoare a proiectului de cercetare „Popeşti – Locuirea pre- şi protoistorică”.
„Cetatea de origine a regelui Burebista şi al Daciei însăşi, aşadar un potenţial sit arheologic UNESCO, similar celor din Munţii Orăştiei – este pusă în pericol de amplasarea Autostrăzii Bucureşti-Alexandria (A6), iar demersurile făcute pentru modificarea traseului au eşuat pe motiv că – în această fază a studiului de fezabilitate – ar costa prea mult.
Nu ştiu cât costă modificarea aceasta, dar este cert că trebuie făcută, pentru că Argedava este de valoare inestimabilă: este monument istoric recunoscut legal drept excepţional şi reprezentativ la nivel naţional şi internaţional (Legea 422/2001), ce generează – împreună cu zona sa de protecţie – o zonă protejată de interes naţional (Legea 5/2000)”, a precizat Nona Palincaș pentru Buletin de București.
De ce este Argedava excepţională?
„Mai întâi, este emblematică pentru România, fiind locul de origine al regatului lui Burebista şi locul fără de care formarea Daciei nu poate fi explicată. Dar este şi unul dintre cele mai complexe monumente istorice din Europa de Est, prin numărul mare şi valoarea excepţională a locuirilor din epoci mai vechi şi mai noi, începând de acum 4600 de ani.
De exemplu, înaintea Argedavei, aici a fost pentru sute de ani (cca. 1600-800 î.e.n.) singurul centru fortificat dintre Carpaţii Meridionali şi Munţii Balcani, cu legături la mare distanţă, ajungând până la Troia.
În evul mediu târziu, aici a fost construită „Biserica Sf. Treime”, cu cel mai bun portret al lui Constantin Brâncoveanu.
Totuși, mult din acest monument este încă necercetat: de jur-împrejurul cetăţii, în ceea ce administrativ este zona sa de protecţie şi unde în final va fi A6, ştim deocamdată doar că există cel puţin 15 m de aluviuni rezultate din inundaţii care survin numai o dată la mii de ani şi care acoperă mai multe locuiri antice, inclusiv pe cea aparţinând Argedavei; cca. 2,5 m deasupra ultimei, în lunca de azi a Argeşului, sunt resturi de locuire mult mai recente (posibil medievale târzii)”, a precizat experta.
Nona Palincaș menționează că monumentul îşi datorează complexitatea excepţională peisajului: cetatea cuprinde cel mai lung promontoriu din Câmpia Română (cca. 1 km lungime şi cca. 15 m înălţime) care – în acelaşi timp – putea fi locuit, fortificat, domină lunca Argeşului, asigurând vizibilitate pe kilometri şi controlând transportul pe Argeş – aflat la numai cca. 100 m distanţă, care lega Transilvania de Dunăre.
„Amplasarea A6 imediat lângă cetate distruge iremediabil peisajul, pentru că nu cetatea, ci autostrada (lată de circa 60 de metri şi înaltă aproape cât cetatea) va fi dominantă. Se încalcă astfel Legea nr. 422/2001, Art. 9.1 care prevede că prin zona de protecţie a monumentelor ‘se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural’, Convenţia europeană pentru protecţia peisajului (adoptată în 2002), iar orice posibilitate viitoare de înscriere a monumentului la UNESCO este distrusă.
Sacrifică informaţie arheologică importantă prin impunerea cercetării rapide, până la construirea A6, a cel puţin 6 ha din zona de protecţie, cu potenţial arheologic (v. OG 43/2000, Art. 2.1.j) confirmat chiar de raportul de diagnostic arheologic comandat de CNAIR şi face resturile de locuire acoperite de inundaţiile majore din antichitate – esenţiale pentru cercetări privind evoluţia climei în relaţie cu societatea ca şi pentru evoluţia în timp a monumentului însuşi – inaccesibile pentru toată durata de existenţă a A6”, mai avertizează arheoloaga.
Nona Palincaș menționează că drumul de mare viteză va distruge şansele amenajării monumentului pentru publicul larg – pentru educare şi turism -, potenţialul său de dezvoltare regională, şi, în consecinţă, rolul său în consolidarea identităţii naţionale şi a promovării valorilor României în rândul publicului internaţional.
„CNAIR a ales traseul ignorând statutul de zonă protejată de interes naţional al monumentului istoric (încălcând Legea 5/2000 şi HG 907/2016) şi a primit, în februarie 2024, un aviz favorabil de la Ministerul Culturii, despre care am aflat 6 luni mai târziu.
După sesizări, trei comisii ale Ministerului Culturii, în patru rezoluţii emise în regim consultativ, precum şi ministrul Culturii, Raluca Turcan, au cerut CNAIR modificarea traseului cu evitarea completă a Argedavei şi zonei sale de protecţie.
Că Avizul Ministerului Culturii avea vicii de procedură şi de fond s-a putut dovedi, din cauza lipsei de transparenţă, abia în ianuarie 2025.
CNAIR susţine că avizul este un act administrativ definitiv şi că modificarea studiului de fezabilitate va trebui plătită de către Ministerul Culturii.
În această situaţie, în martie 2025, Ministerul Culturii a menţinut avizul, reducând doar aria de cercetat preventiv, ca să evite săpătura arheologică rapidă în cartierul politic şi administrativ al Argedavei.
Cum va fi împiedicată afectarea accidentală a acestui cartier în timpul lucrărilor de construcţie, cu şantierul tangent la cetate, nu este clar. Ce este clar este că rămân toate celelalte daune aduse acestui monument istoric de valoare naţională şi universală”, mai averizează cercetătoare științifică de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”.
În episoadele următoare, vă vom prezenta cum au justificat CNAIR alegerea acestui traseu al autostrăzii și cum a explicat Ministerul Culturii motivul pentru care a dat avizut favorabil. Până la data redactării acestui articol, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate nu a răspuns solicitărilor noastre.
CITEȘTE ȘI Viitorul stadion Dinamo se va numi „Arena Mircea Lucescu”. Renovarea a început în luna ianuarie
