Autostrada București-Alexandria nu va avea un impact major asupra ariei naturale protejate prin care va trece, consideră Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), care a emis avizul de mediu pentru acest drum de mare viteză.
Autoritate a considerat că „din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu și a sănatății populației prin măsurile luate de reducere a impactului potenţial (instalarea de panouri fonoabsorbante, evitarea fragmentarii habitatelor și rețelei de drumuri existente, amplasarea organizărilor de șantier la distanță de zonele locuite și ariile protejate) se consideră ca lucrările de execuţie și ulterior de exploatare a autostrăzii nu vor genera un impact semnificativ”.
ANMAP arată, într-un răspuns oferit la solicitarea Buletin de București, că a evaluat variantele de traseu propuse pentru autostrada București-Alexandria de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și a constat că actualul traseu „respectă cerinţele legale aplicabile din domeniul protecției mediului”
„Atât Agenţia Naţională pentru Mediu și Arii Protejate, cât și titularul proiectului (C.N.A.I.R. – S.A.), au îndeplinit toate formalitățile pentru informarea publicului interesat”, susține ANMAP în răspunsul oferit Buletin de București.
Autostrada București-Alexandria taie toate pădurile pe care le întâlnește
Buletin de București a scris că noua autostradă București-Alexandria, A6, distruge trei păduri și unul dintre cele mai importante situri arheologice românești, cetatea lui Burebista de la Argedava.
Arheologul Nona Palincaș, cercetătoare științifică la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, a depus o plângere penală la DNA împotriva Ministerului Culturii, care a dat anul trecut aviz favorabil pentru traseul drumului de mare viteză, și a celor care au elaborat studiul de fezabilitate.
Iar Fundația Eco-Civica a contestat în instanță avizul de mediu dat în martie anul acesta de către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
Cele două părți acuză faptul că traseul A6 trece prin toate pădurile întâlnite și prin zona de protecție a Cetății Argedava, „o zonă inestimabilă de patrimoniu istoric, singura cetate de acest fel din tot sudul țării și Valea Argeșului, zonă care nici măcar nu a apucat să fie cercetată decât în mică măsură”.
Într-o explicație oferită Buletin de București, CNAIR a precizat că traseul autostrăzii nu va fi modificat, deoarece a fost elaborat în urma unei proceduri complexe, care a luat în calcul toate aspectele negative ale construcției unui drum de mare viteză între București și Alexandria.
Compania de drumuri menționează că, în urma studiului de fezabilitate realizat pentru autostradă și prin asumările luate pentru a obține avizul de mediu, va fi plantată o suprafață mai mare de pădure decât cea defrișată. Iar monumentul istoric cunoscut ca cetatea lui Burebista nu va fi afectat, deoarece „suprafața delimitată, conform raportului arheologic, a fost extinsă și în afara traseului proiectului de infrastructură pentru a preveni eventuale afectări accidentale ale sitului”.
În fine, CNAIR susține că organizațiile de mediu și experții din societatea civilă care au contestat proiectul au avut „o poziție inflexibilă, fiind orientate exclusiv către propriile viziuni și ignorând argumentele fundamentate“.
Agenția Națională pentru Mediu: După aplicarea măsurilor, impactul a fost redus la nivel „redus negativ”
În răspunsul oferit Buletin de București, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate menționează că a fost analizat impactul autostrăzii București-Alexandria atât asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar cât și asupra ecosistemelor din zonă în vederea reducerii/eliminării tuturor tipurilor de impact identificate, susceptibile să afecteze aria naturală protejată Râul Vedea, prin care trece drumul de mare viteză.
„Acolo unde a fost identificat un potenţial impact semnificativ, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, cu modificările și completările ulterioare, au fost stabilite măsuri de prevenire/ evitare/ reducere a impacturilor, astfel încât impactul rezidual să fie nesemnificativ.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat pe culoarul de implementare al proiectului și în vecinătatea acestuia, conform informaţiilor cuprinse în cadrul documentaţiilor depuse în cadrul procedurii de evaluarea impactului asupra mediului, respectiv Raportul privind impactul asupra mediului și Studiul de Evaluare Adecvată.
Evaluarea impactului rezidual a fost realizată pe baza matricei de semnificaţie aplicate tuturor factorilor de mediu, în condiţiile implementării integrale a măsurilor de evitare și reducere prevăzute în RIM.
Analiza arată că impacturile iniţial evaluate ca moderate negative în etapa de execuție sunt reduse, după aplicarea măsurilor, la nivel ‘redus negativ’, fără identificarea unor impacturi reziduale semnificative”, susține ANMAP.
Agenția Națională pentru Mediu susține că măsurile de evitare sau de reducere a impactului (pentru fiecare factor de mediu) au fost considerate cele care pot elimina sau reduce probabilitatea apariției unui potenţial impact semnificativ, iar măsurile de reducere au fost considerate cele care, prin diminuarea magnitudinii modificărilor, pot asigura o reducere a semnificației impactului (de la semnificativ la moderat sau de la moderat la redus).
„Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu și a sănatății populației prin măsurile luate de reducere a impactului potenţial (instalarea de panouri fonoabsorbante, evitarea fragmentarii habitatelor și rețelei de drumuri existente, amplasarea organizărilor de șantier la distanță de zonele locuite și ariile protejate) se consideră ca lucrările de execuţie și ulterior de exploatare a autostrăzii nu vor genera un impact semnificativ.
Traseul ales de CNAIR pentru autostrada București-Alexandria este singurul cu impact minim
Alternativele de traseu au fost analizate în etapa de elaborare a Analizei Multicriteriale de Traseu, inclusiv din perspectiva evitării şi reducerii impactului asupra zonelor împădurite.
Soluția promovată a urmărit minimizarea ocupării permanente a terenurilor din fondul forestier, astfel încât impactul direct să se limiteze la amprenta strict necesară a lucrărilor, fără a genera fenomene suplimentare de fragmentare a habitatelor.
Totodată, s-au luat în considerare punctele de vedere pertinente exprimate de autorităţile locale – Consilii Judeţene, U.A.T.-uri — și de toate instituțiile emitente de avize aflate în aria de influență a proiectului.
În vederea stabilirii variantelor de traseu, titularul proiectului a realizat următoareleactivități:
- au fost analizate hărți topografice scara 1:25000 și ortofoplanuri actualizate;
- au fost trasate proiectele derulate/propuse în zonă: Autostrada AO si viitorul Drum radial DR 10, Drum de Mare Viteza Bucuresti – Giurgiu;
- au fost identificate ariile naturale protejate;
- a fost transmisă către autoritățile locale (consilii județene, primării) o zonă de interes a proiectului, un coridor extins care a cuprins toate variantele de traseu.
Astfel au fost obținute Planuri Urbanistice Generale ale unor localități și informații referitoare la proiecte locale în derulare sau preconizate:
- a fost întocmit studiul privind analiza vulnerabilităţii proiectului la schimbările climatice în care s-au identificat riscuri asociate inundaţiilor, precipitațiilor, temperaturii, incendiilor de vegetație, alunecărilor de teren și ceții;
- a fost intocmit un studiu geotehnic bazat pe sinteza informaţiilor preexistente – de arhivă și literatura de specialitate și din studii geotehnice executate anterior în zone învecinate traseului, precum și date actuale privind particularităţile variantelor de traseu propuse;
- pe baza unui studiu preliminar de arhivă, prin consultarea surselor documentare publicate și completat cu informaţii prezente pentru planurile de urbanism general (PUG) realizate sau actualizate ale mai multor Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT) au fost identificate situri arheologice;
ANMAP a evaluat varianta de traseu propusă, precum şi alternativele analizate, din perspectiva factorilor de mediu, constatând că varianta propusă respectă cerinţele legale aplicabile din domeniul protecției mediului”, mai arată agenția în răspunsul oferit Buletin de București.
Impactul, evaluat și în raport dcu drumul radial 10 și calea ferată București-Giurgiu
Pentru atenuarea impactului potenţial asupra fondului forestier și pentru protecţia infrastructurii împotriva înzăpezirilor, au fost prevăzute, în cadrul Studiului de Fezabilitate, perdele forestiere cu o lungime totală de 67,025 km și o suprafață de aproximativ 62,55 ha, mai arată ANMAP.
Acestea vor fi realizate cu specii adaptate condiţiilor pedoclimatice locale, în baza unui studiu pedostațional și a unui proiect tehnic de împădurire elaborat conform prevederilor legale în vigoare.
„Evaluarea impactului proiectului asupra siturilor Natura 2000 posibil a fi afectate a fost realizată pe baza Obiectivelor specifice de Conservare Specifice stabilite de ANANP în perioada 2023-2024 pentru toate siturile luate în considerare în evaluare.
Evaluarea a luat în considerare potențialul impact cumulat, generat împreună cu Autostrada A0, Drum Radial 10 – Magurele Expres, proiect de modernizare a CF Bucuresti- Giurgiu, Drum de Mare Viteza Giurgiu-Bucuresti, precum și alte proiecte propuse în zona de influenta a Autostrazii (de ex SF canal Dunare – Bucurest – port Darasti/1 Decembrie si Aeroport Bucuresti Sud- Adunatii Copaceni și TransRegio Alexandria- Craiova)”, mai menționează Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
Agenția consideră că atât această instituție cât și CNAIR au îndeplinit toate formalitățile pentru informarea publicului interesat.
„Activitățile de informare și consultare a publicului au vizat anunţuri publice la sediul ANMAP, sediul CNAIR SA, sediul MTI, media, precum și publicarea anunţurilor la avizierele UAT-urilor aflate în zona de influenţa a proiectului.
Publicul interesat a avut posibilitatea să participe efectiv și de la început la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, să se documenteze și să transmită propuneri/recomandări autorității competente pentru protecţia mediului.
Comentariile/opiniile/observaţiile publicului interesat participant pe tot parcursul procedurii de emitere a acordului de mediu cât și cele prezentate în cadrul ședințelor de dezbatere publică, au fost consemnate într-un proces-verbal de către ANMAP și, ulterior, înscrise în Formularul pentru prezentarea soluţiilor de rezolvare a problemelor semnalate de publicul interesat.
Formularul pentru prezentarea soluțiilor de rezolvare a problemelor semnalate de publicul interesat a fost transmis titularului proiectului spre completarea acestuia cu soluții de rezolvare a problemelor semnalate.
Prin Formularul pentru prezentarea soluțiilor de rezolvare a problemelor semnalate de publicul interesat completat, titularul proiectului Autostrada București- Alexandria a formulat răspunsuri punctuale la fiecare dintre aspectele semnalate, documentul fiind ulterior publicat pe pagina de internet a autorității competente pentru protecția mediului în data de 24.04.2025”, mai arată ANMAP:
În episoadele următoare, vă vom prezenta cum a explicat Ministerul Culturii motivul pentru care a dat avizut favorabil. De asemenea, vom oferi o analiză a arheologului Nona Palincaș la răspunsul oferit de CNAIR la solicitarea Buletin de București.
