Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat miercuri că preia de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) patru proiecte de drumuri de mare viteză și noul pod peste Dunăre de la Giurgiu-Ruse, pentru a grăbi construirea acestora. Printe proiectele preluate se numără și autostrada București-Alexandra, în ciuda faptului că traseul său este unul controversat, după cum a scris Buletin de București.
„Transferul acestor obiective strategice este în corelare cu prevederile OUG 55/2016 și, în același timp, necesar pentru accelerarea și finalizarea licitațiilor, corelarea cu proiectele deja în implementare la CNIR și devansarea termenelor pentru începerea lucrărilor.
Sunt cinci proiecte majore însumând aproximativ 300 de kilometri de autostradă și drumuri expres”, a anunțat CNIR.
Cele cinci proiecte de drumuri de mare viteză preluate sunt:
- autostrada București-Alexandria: „Preluarea va impulsiona proiectul atât de necesar pentru reducerea accidentelor și a aglomerației de pe DN 6, un alt ,,drum al morții”, cât și pentru corelarea A6 cu Drumul de mare viteză București-Giurgiu, acum în etapa realizării studiului de fezabilitate la CNIR. Sunt obiective care vor deservi un bazin semnificativ de populație, inclusiv transporturile de marfă și vor aduce noi investiții în sudul țării”, a transmis Compania Națională de Investiții Rutiere.
- noul pod peste Dunăre dintre Giurgiu și Ruse: „Avem nevoie de un pod modern, la standarde europene pe principala rută de transport între România și Bulgaria și una dintre cele mai aglomerate în sezonul estival, o conexiune strategică între București, Sofia și Atena, capitale europene încă nelegate prin drumuri de mare viteză. Și acest obiectiv va fi derulat în deplină sincronizare cu viitoarele autostrăzi București-Giurgiu și București-Alexandria, iar pentru etapa de execuție se poate avea în vedere și o analiză a finanțării prin parteneriat public-privat.”
- drumul expres Arad-Oradea: „Este un proiect strategic, parte a coridorului de transport Via Carpathia care ne-a dovedit implicarea și contribuția esențială a autorităților locale în pregătirea solidă a investiției, iar obiectivul pe care îl dorim este să reușim începerea lucrărilor încă din acest an. Vom avea nu doar o legătură modernă între cele două municipii sau între Autostrăzile A1 și A3, ci una între nordul și sudul Europei, de la Marea Baltică la Marea Neagră și Mediterană.”
- autostrada Făgăraș-Brașov: „Pentru acest segment al A13, vom asigura finalizarea rapidă a documentației, baze solide și costuri justificate în etapa de execuție, precum și realizarea efectului de coridor, precum și corelarea cu alte obiective de infrastructură majoră din zona Brașovului, respectiv perspectivele de dezvoltare spre Ploiești și Bacău”.
- Alternativa Techirghiol: „Portul Constanța și stațiunile de pe Litoral sunt componente importante care susțin economia națională. Prin realizarea ,,Autostrăzii Litoralului” asigurăm o infrastructură modernă, pentru timp redus de deplasare, siguranță în trafic și încurajarea unor noi investiții”.
„Transferul acestor cinci proiecte majore de infrastructură rutieră este un pas important pentru accelerarea implementării lor, îmbunătățirea controlului costurilor și asigurarea unei strategii integrate de dezvoltare”, a precizat CNAIR.
Autostrada București-Alexandria taie toate pădurile pe care le întâlnește
Buletin de București a scris că noua autostradă București-Alexandria, A6, distruge trei păduri și unul dintre cele mai importante situri arheologice românești, cetatea lui Burebista de la Argedava.
Arheologul Nona Palincaș, cercetătoare științifică la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, a depus o plângere penală la DNA împotriva Ministerului Culturii, care a dat anul trecut aviz favorabil pentru traseul drumului de mare viteză, și a celor care au elaborat studiul de fezabilitate.
Fundația Eco-Civica a contestat, la rândul său, în instanță avizul de mediu dat în martie anul acesta de către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
Cele două părți acuză că traseul A6 trece prin toate pădurile întâlnite și prin zona de protecție a Cetății Argedava, „o zonă inestimabilă de patrimoniu istoric, singura cetate de acest fel din tot sudul țării și Valea Argeșului, zonă care nici măcar nu a apucat să fie cercetată decât în mică măsură”.
Într-o explicație oferită Buletin de București, CNAIR a precizat că traseul autostrăzii nu va fi modificat, deoarece a fost elaborat în urma unei proceduri complexe, care a luat în calcul toate aspectele negative ale construcției unui drum de mare viteză între București și Alexandria.
Compania de drumuri menționează că, în urma studiului de fezabilitate realizat pentru autostradă și prin asumările luate pentru a obține avizul de mediu, va fi plantată o suprafață mai mare de pădure decât cea defrișată. Iar monumentul istoric cunoscut ca cetatea lui Burebista nu va fi afectat, deoarece „suprafața delimitată, conform raportului arheologic, a fost extinsă și în afara traseului proiectului de infrastructură pentru a preveni eventuale afectări accidentale ale sitului”.
În fine, CNAIR susține că organizațiile de mediu și experții din societatea civilă care au contestat proiectul au avut „o poziție inflexibilă, fiind orientate exclusiv către propriile viziuni și ignorând argumentele fundamentate“.
Agenția Națională pentru Mediu: După aplicarea măsurilor, impactul a fost redus la nivel „redus negativ”
În răspunsul oferit Buletin de București, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate menționează că a fost analizat impactul autostrăzii București-Alexandria atât asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar cât și asupra ecosistemelor din zonă în vederea reducerii/eliminării tuturor tipurilor de impact identificate, susceptibile să afecteze aria naturală protejată Râul Vedea, prin care trece drumul de mare viteză.
„Acolo unde a fost identificat un potenţial impact semnificativ, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, cu modificările și completările ulterioare, au fost stabilite măsuri de prevenire/ evitare/ reducere a impacturilor, astfel încât impactul rezidual să fie nesemnificativ.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat pe culoarul de implementare al proiectului și în vecinătatea acestuia, conform informaţiilor cuprinse în cadrul documentaţiilor depuse în cadrul procedurii de evaluarea impactului asupra mediului, respectiv Raportul privind impactul asupra mediului și Studiul de Evaluare Adecvată.
Evaluarea impactului rezidual a fost realizată pe baza matricei de semnificaţie aplicate tuturor factorilor de mediu, în condiţiile implementării integrale a măsurilor de evitare și reducere prevăzute în RIM.
Analiza arată că impacturile iniţial evaluate ca moderate negative în etapa de execuție sunt reduse, după aplicarea măsurilor, la nivel ‘redus negativ’, fără identificarea unor impacturi reziduale semnificative”, susține ANMAP.
