Amenajarea celor trei lacuri din salba Colentinei din Sectorul 1 ar putea costa aproape un miliard de lei, potrivit estimării prezentate de primarul George Tuță, la o dezbatere despre viitorul râului. Cum administrația nu dispune de acest buget, Sectorul 1 a ales să se concentreze, în prima etapă, pe Lacul Grivița, a mai spus el.
La discuția organizată de Asociația Parcul Natural București (APNB) a participat doar primarul Sectorului 1. Deși organizatorii au anunțat, inclusiv la începutul evenimentului, că primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, este pe drum, acesta nu a mai ajuns.
La eveniment au participat primarul Sectorului 1, George Tuță, arhitecții Laura Cristea, Emil Ivănescu și Esenghiul Abdul, președintele Ordinului Arhitecților din România, Sergiu Petrea, și directorul Asociației Parcul Natural București, Dan Bărbulescu.
Proiectul de amenajare a salbei de lacuri se află în etapa studiului de fezabilitate și a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI), a afirmat Dan Bărbulescu, directorul APNB.
Susține jurnalismul BdB
Bucureștiul are nevoie de întrebări incomode.
Noi le punem. Verificăm documente, urmărim deciziile primăriilor și explicăm ce înseamnă pentru oraș. Susține munca reporterilor Buletin de București.
Alte modalități de susținereSectorul 1 se concentrează pe Lacul Grivița
Primarul George Tuță a declarat că studiul de fezabilitate pentru amenajarea lacurilor a trecut printr-un proces de avizare care a durat aproximativ doi ani. Valoarea estimată pentru investițiile în cele trei lacuri se apropie de un miliard de lei, sumă pe care administrația nu o are la dispoziție.
Proiectul „Promenada verde” pentru cele trei lacuri de pe salba Colentinei care se află în Sectorul 1 pornește de la un studiu de fezabilitate datat 2022, elaborat în mandatul anterior.
În aceste condiții, Sectorul 1 a ales să se concentreze asupra Lacului Grivița, despre care primarul spune că este un proiect mai amplu și pentru care există un buget suficient.
Tuță a atras atenția și asupra modului în care sunt administrate lacurile și malurile acestora. În prezent, responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții: Apele Române gestionează apa, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) se ocupă de maluri, iar administrațiile sectoarelor au în responsabilitate spațiile verzi din apropiere.
„Râurile au fost văzute prea mult timp ca o piedică în calea mașinilor. Au dat bătăi de cap specialiștilor, care au gândit tot felul de pasaje pentru mașini și pietoni, și este total greșit. Oamenii trebuie să stea pe pământ, iar mașinile în subteran”, a declarat George Tuță, primarul Sectorului 1.
„Calitatea apei trebuie să fie prioritară, nu promenada”
Arhitectele Laura Cristea și Esenghiul Abdul, reprezentantele firmelor care au câștigat concursuri de soluții pentru proiecte privin salba au vorbit despre dificultățile de proiectare și despre necesitatea ca amenajarea să pornească efectiv de la calitatea apei.
„Spre deosebire de alți concurenți, focusul nostru a fost corpul de apă în sine, nu promenada. Degeaba facem o promenadă dacă apa și mediul au o calitate proastă. Ne plimbăm pe lângă o baltă care miroase într-un fel și vara e plină de alge”, au explicat.
Aceștia au precizat că proiectul poate fi modificat pe parcurs, dacă apar soluții mai bune. Echipa lucrează cu specialiști care analizează ecosistemele, calitatea apei și sedimentele, pentru a găsi intervenții care să poată fi puse în practică și să reziste pe termen lung.
O altă provocare este întreținerea amenajărilor. Cele două au atras atenția că natura urbană nu se poate dezvolta întotdeauna fără intervenții, așa cum se întâmplă într-o pădure. Poluarea și schimbările climatice afectează ecosistemele, iar vegetația și infrastructura verde-albastră au nevoie de mentenanță.
Poluarea apei, una dintre cele mai mari probleme
Discuția a vizat și calitatea apei din lacurile Colentinei. Specialiștii de mediu au explicat că insulele plutitoare cu plante native, adaptate mediului acvatic, pot contribui la reducerea cantității de nutrienți din apă, însă nu rezolvă problema bacteriilor.
O parte dintre bacterii se regăsesc inclusiv în pânza freatică, iar sursele poluării sunt multiple. Printre problemele identificate se numără deversările necontrolate, al căror autor nu este întotdeauna cunoscut.
„Suntem în situația în care putem trata efectul, nu cauza”, a explicat specialistul de mediu.
Întrebat dacă Lacul Tei ar putea deveni un loc în care oamenii să se îmbăieze, specialistul a spus că acest lucru ar putea fi posibil dacă ar fi eliminată încărcătura bacteriană din apă. Reducerea nutrienților ar putea contribui la îmbunătățirea situației, însă rezultatele trebuie verificate.
O altă problemă este reprezentată de sedimentele de pe fundul lacurilor. Deși acestea nu sunt la fel de încărcate cu nutrienți, conțin metale grele acumulate de-a lungul mai multor decenii.
Dezbaterea despre viitorul Colentinei a avut loc la Galeria BAF din București, în cadrul expoziției „Vederi din natură”, organizată de Asociația Parcul Natural București. Discuția a reunit reprezentanți ai administrației, arhitecți și specialiști în mediu.
