Reabilitarea și dezvoltarea Complexului Feroviar al Capitalei reprezintă nu doar o necesitate pentru buna funcționare a Bucureștiului, ci și un lucru firesc pentru o capitală cu adevărat europeană. Ignorate complet sau în cel mai bun caz ținute la sertar, ideile și propunerile din ultimii 30 de ani privind înființarea Căilor Ferate ale Bucureștiului sunt astăzi pe masa discuțiilor la nivelul tuturor autorităților locale și centrale. Documentele obținute de Buletin de București sunt ghiduri și strategii care au toate șansele să devină realitate ținând cont de perspectivele de dezvoltare ale Capitalei și zonei metropolitane pentru următorii 50 de ani.
Zona de dezvoltare metropolitană Nord cuprinde parte din Sectorul 1 și localitățile Mogoșoaia, Otopeni, Voluntari, Corbeanca, Tunari, Balotești, Moara Vlăsiei și Ștefăneștii de Jos. Toate aceste zone au înregistrat un ritm alert de expansiune în ultimii ani. Nu mai puțin de 18 stații și puncte de oprire sunt prevăzute în planurile specialiștilor cu privire la exploatarea potențialului feroviar din această zonă.
“Conectarea lor prin trenul metropolitan la centrul Bucureștiului prezintă o oportunitate de decongestionare a traficului și de creștere a gradului de accesibilitate al populației din aceste localități la principalele zone de interes din zona metropolitană, prin transportul public. Pentru asta, este important ca stațiile să fie aliniate cu densitatea populației și principalii atractori – angajatori, zone comerciale”, se arată în documentele obținute de Buletin de București.
Dezvoltarea rezidențială neplanificată a ultimilor ani a dus la o expansiune urbană dispersată, de densitate mică și la o slabă planificare a sistemului stradal și a dotărilor publice. Spre exemplu, până de curând, la capitolul transport public, comuna Tunari era deservită de microbuze care luau foc în trafic.
Specialiștii prevăd că pe termen lung, dezvoltarea va continua în toate localitățile din Nordul Capitalei, iar treptat, zonele se vor compacta și densifica. Zone de acest tip și care intersectează traseul feroviar detaliat de specialiști deja există în Otopeni, Balotești, sau Corbeanca.
Mai mult, de-a lungul șoselei de Centură, se află în curs de dezvoltare o serie de cartiere periurbane cu regim de înălțime mediu, ce au beneficiat de o planificare urbană integrată, precum Greenfield sau Cosmopolis, ce concentrează deja aproximativ 25.000 locuitori. Tot aici există dezvoltări de tip logistic, adică hale, concentrate în preajma Străzii Gării Otopeni, în proximitatea DJ200B dintre Tunari și Balotești și la intersecția cu A3, în Ștefăneștii de Jos.
Principalul obiectiv al introducerii trenului metropolitan în această zonă îl reprezintă asigurarea unei legături accesibile din comunitățile periurbane spre centrul Bucureștiului. Aceasta ar putea fi ierarhizată astfel: pietonală, ce corespunde unei distanțe de aproximativ 800 m, cea velo cu piste de biciclete întinse până la aproximativ doi kilometri de stație sau punctul de oprire și schimburile intermodale care presupun transferul cu mașina proprie de la distanțe de până la opt kilometri.
Dincolo de locuitorii care vor avea o legătură facilă cu Centrul Capitalei, stațiile propuse de specialiști conectează și forța de muncă din regiune la oportunitățile economice din zona metropolitană, mai ales că timpul mediu de călătorie estimat ar fi de cel mult 60 de minute.
Redăm, mai jos, analizele specialiștilor pentru câteva dintre zonele propuse:
- Stația Balotești
Amplasarea actuală a punctului de staționare Balotești (A) se află într-o zonă neconstruită ce nu prezintă dinamici de dezvoltare. În cazul valorificării viitoare a acestor terenuri, se va justifica acest punct de staționare, altfel se recomandă mutarea punctului propus către Dimieni – intersecția cu DJ200B, unde se poate creea un nod intermodal către comuna Balotești și zona sa de dezvoltare, deservind comunitatea rurală de acolo și deschizând perspective de dezvoltare orientată spre tranzit.
- Stația Căciulați
Amplasarea actuală a punctului de staționare Balotești (A) se află într-o zonă neconstruită ce nu prezintă dinamici de dezvoltare. În cazul valorificării viitoare a acestor terenuri, se va justifica acest punct de staționare, altfel se recomandă mutarea punctului propus către Dimieni – intersecția cu DJ200B, unde se poate creea un nod intermodal către comuna Balotești și zona sa de dezvoltare, deservind comunitatea rurală de acolo și deschizând perspective de dezvoltare orientată spre tranzit. Stația CF Căciulați existentă (A) se află la o distanță considerabilă de zona construită, la aproximativ 1 km de primele case și fără acces direct la drumuri principale. Pentru a deservi direct comunitatea prin mijloace nemotorizate, se recomandă mutarea punctului de staționare la intersecția cu Str. Drumul Teilor, de unde în 10-15 minute pe jos se poate ajunge în centrul comunei și de unde se pot construi piste de biciclete către comună și mai departe, către Moara Vlăsiei.
- Odăile/DNCB
Deși este o zonă destul de dens construită, unde identificarea unui teren pentru punctul de staționare ar putea reprezenta o provocare, dinamicile de dezvoltare au fost unele accelerate, atât pentru rezidențial cât și activități economice.
- Stația Greenfield
Complexul rezidențial Greenfield găzduiește deja peste 12,000 locuitori, iar proiectul prevede că până în 2028 vor fi construite încă 3000 de apartamente, reprezentând așadar o comunitate reprezentativă, ce ar judeca amplasarea unui punct de staționare. Este important ca planificarea să se facă în colaborare cu cea a cartierului, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă, compactă și orientată în jurul nodului de tranzit.
- Stația Cosmopolis
Cartier rezidențial cu intrare din Șoseaua de Centură cu o populație de peste 13,000 locuitori și planuri de expansiune. Amplasarea unei stații pe traseul trenului metropolitan în dreptul intrării spre cartierul Cosmopolis (la o distanță de 800 m) față de intrare ar putea reduce considerabil utilizarea mașinilor personale, dacă se amenajează de asemenea piste de biciclete și trotuare pe această distanță și se promovează un stil de viață sănătos. De asemenea, se pot introduce servicii de transport local de la stația de cale ferată la intrarea în cartier.
Potrivit planurilor privind introducerea serviciilor de tren urban, zona de dezvoltare metropolitan NORD ar urma să fie deservită în principal de cel puțin șase perechi de trenuri:
- T6 – București Orbital
- T7 – Gara de Nord – Aeroport Terminal 1
- T8 -Gara Obor – Tunari – Aeroport Terminal 1
- T9 – Gara de Nord – Aeroport Terminal 2(Dimieni)
- T14 – Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea
- T15 – Gara de Nord – Căciulați – Snagov
Cele 16 linii de tren urban, pentru care a fost deja lansat în licitație studiului de fezabilitate, ar urma să fie operaționalizate până în 2030. Potrivit primelor calcule, liniile vor deservi 2,6 milioane de persoane iar un abonament ar urma să coste aproximativ 100 de lei pe lună.
CITEȘTE ȘI
