Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Thursday , 20 August 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainTermoficare

Energetica Servicii, companie a Primăriei București, angajează oameni pentru a termina lucrările de modernizare la sistemul de termoficare

0
Energetica Servicii
Foto: Energetica Servicii

Compania Municipală Energetica Servicii București (CMESB), înființată în 2021, odată cu Termoenergetica, pentru a prelua activitatea fostei RADET, cere Consiliului General al Municipiului București (CGMB) o rectificare de buget pentru a angaja 35 de persoane, de care are nevoie pentru șantierele pe care le desfășoară în Capitală.

Societatea Primăriei Capitalei susține în proiectul de rectificare că poate acoperi doar două șantiere cu angajații din prezent, dar a mai obținut de la municipalitate două contracte majore, pentru care mai are nevoie de personal suplimentar.

Câți oameni angajează Energetica Servicii

Spre deosebire de Termoenergetica, compania soră, cea care distribuie agentul termic și anunță public avariile și întreruperile de căldură din Capitală, CMESB este responsabilă cu lucrările de reabilitare și modernizare a infrastructurii de termoficare: conducte, magistrale și puncte termice.

Bugetul aprobat inițial pentru 2026 nu a luat în calcul și două contracte majore de modernizare, tocmai pentru că, potrivit documentului, compania nu avea suficient personal pentru a le derula. Abia după ce Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a aprobat, în iunie, mărirea fondului de salariii, Compania Municipală Energetica Servicii București poate angaja muncitorii de care are nevoie.

Contractele menționate în proiectul de rectificare ce va fi supus aprobării CGMB în ședința din 20 august se referă la reabilitarea rețelei termice pe patru obiective și la modernizarea a 20 de puncte termice, prin instalarea a 34 de unități modulare de capacitate.

Documentul prevede că Energetica Servicii va angaja 35 de persoane, dintre care 20 pentru contractul de reabilitare a rețelei termice, 14 pentru modernizarea celor 20 de puncte termice și un post pentru funcția de audit intern.

Efectivul mediu de personal prognozat la finalul lui 2026 este de 301 de angajați, față de o medie de 262 în 2024. Costul acestor angajări (plus indexarea salarială cu rata inflației, de 6,5%, aprobată prin ordonanța de urgență privind măsurile salariale pe 2026) ridică cheltuielile cu personalul la 36.967.060 de lei.

CITEȘTE ȘI: Cum vrea Ciclop SA să se salveze din situația financiară complicată în care se află: cu două spălătorii auto și o stație ITP

Compania vrea să mărească și salariile celor deja angajați

Energetica Servicii menționează că dorește să mărească și salariile angajaților actuali, dar și cele pe care le va oferi noilor veniți, pentru că „recrutarea personalului în domeniul construcțiilor este o problemă reală având în vedere criza profundă a pieței muncii, forța de muncă îmbătrânită și scăderea constantă a populației active, iar activitatea de reabilitare a sistemului de termoficare centralizată se derulează cu un decalaj major al ofertei de salarizare față de ceilalți angajatori din piață”.

Compania Primăriei Capitalei menționează că specificul activității sale presupune personal de înaltă calificare, foarte greu de găsit pe piața muncii.

De asemenea, dorește „motivarea și fidelizarea personalul; creșterea performanțelor și rezultatelor companiei; recunoașterea performanței profesionale; scăderea fluctuației de personal și menținerea personalului calificat în domeniu”.

Prin urmare, [propunem] creșterea cheltuielilor de natură salarială cu suma reprezentând influența indicelui de creștere a prețurilor de 6.5%, în sumă de 765.850 de lei.

Prin aplicarea indicelui de creștere a prețurilor, vor fi influențate și celelalte elemente salariale, respectiv sporuri, ore suplimentare sau alte venituri salariale”, se mai arată în proiectul de buget.

CITEȘTE ȘI: O companie a Primăriei București execută lucrări de semaforizare în Miercurea Ciuc și Năsăud. „Lărgim gama de servicii”

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.