Construirea autostrăzii București-Alexandria prin situl arheologic al cetății Argedava, considerată cetatea lui Burebista, nu va avea un impact relevant asupra acestui monument istoric din antichitate, susține Ministerul Culturii, într-un răspuns oferit la solicitarea Buletin de București.
Prin urmare, instituția a acordat un aviz favorabil pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru acest drum de mare viteză. Deocamdată statul nu are finanțare decât pentru fazele premergătoare constituției autostrăzii.
Controversele din jurul drumului de mare viteză de la București la Alexandria
Traseul ales pentru viitoarea autostradă București-Alexandria este vizat de mai multe controverse, pentru că distruge trei păduri și unul dintre cele mai importante situri arheologice românești, cetatea lui Burebista de la Argedava.
Arheologul Nona Palincaș, cercetătoare științifică la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, a depus o plângere penală la DNA împotriva Ministerului Culturii, care a dat anul trecut aviz favorabil pentru traseul drumului de mare viteză, și a celor care au elaborat studiul de fezabilitate.
Iar Fundația Eco-Civica a contestat în instanță avizul de mediu dat în martie anul acesta de către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
Cele două părți acuză faptul că traseul A6 trece prin toate pădurile întâlnite și prin zona de protecție a Cetății Argedava, „o zonă inestimabilă de patrimoniu istoric, singura cetate de acest fel din tot sudul țării și Valea Argeșului, zonă care nici măcar nu a apucat să fie cercetată decât în mică măsură”.
În replică, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), care a emis avizul de mediu pentru acest drum de mare viteză, consideră că autostrada București-Alexandria nu va avea un impact major asupra ariei naturale protejate prin care va trece.
ANMAP arată, într-un răspuns oferit la solicitarea Buletin de București, că a evaluat variantele de traseu propuse pentru autostrada București-Alexandria de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și a constatat că actualul traseu „respectă cerinţele legale aplicabile din domeniul protecției mediului”
La rândul său, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a precizat pentru Buletin de București că traseul autostrăzii nu va fi schimbat și justifică decizia prin faptul că a fost elaborat în urma unei proceduri complexe, care a luat în calcul toate aspectele negative ale construcției unui drum de mare viteză între București și Alexandria.
Compania de drumuri menționează că, în urma studiului de fezabilitate realizat pentru autostradă și prin asumările luate pentru a obține avizul de mediu, va fi plantată o suprafață mai mare de pădure decât cea defrișată. Iar monumentul istoric cunoscut ca cetatea lui Burebista nu va fi afectat, deoarece „suprafața delimitată, conform raportului arheologic, a fost extinsă și în afara traseului proiectului de infrastructură pentru a preveni eventuale afectări accidentale ale sitului”.
Ministerul Culturii: Proiectul prezentat pentru avizare a îndeplinit condițiile legale pentru emiterea avizului de specialitate
Ministerul Culturii a menționat, la solicitarea Buletin de București, că avizul de specialitate favorabil pentru autostrada București-Alexandria a fost emis în baza raportului de diagnostic arheologic intruziv, elaborat de un colectiv de arheologi experţi din cadrul Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei Cluj Napoca, care au efectuat investigațiile arheologice pe viitorul traseu al DMV Bucureşti – Alexandria, și aprobat fără condiții de către Comisia Naţională de Arheologie în decembrie 2023.
Avizul favorabil a fost acordat și datorită importanţei strategice a realizării DMV (drumului de mare viteză) în conformitate cu masterplanul de transport european, conform Ministerului Culturii.
„Proiectul prezentat pentru avizare a îndeplinit condițiile legale pentru emiterea avizului de specialitate şi conform detaliilor tehnice DMV (drum de mare viteză) se află la o distanţă de aproximativ 10 m, în punctul cel mai apropiat de situl arheologic, sens în care, acesta nu afectează situl.
Atât situl arheologic cât şi DMV sunt obiective de importanţă naţională, acestea putând coexista fără repercusiuni negative al unuia în raport cu celălalt”, a mai explicat Ministerul Culturii, în răspunsul dat Buletin de București.
Instituția a arătat că a impus mai multe limite pentru proiectare și execuţie în vederea asigurării securităţii sitului arheologic:
- realizarea cercetării arheologice preventive a suprafeței de teren din apropierea sitului;
- elaborarea coordonatelor zonei de impact a proiectului în relația cu situl arheologic și cu zona de protecţie;
- raportul arheologic și condițiile de execuție să fie restrânse la culoarul afectat de gabaritul autostrăzii;
- supravegherea arheologică pe întreg traseul autostrăzii;
- dacă în porțiunile aferente investiţiei situate în afara zonelor cu patrimoniu arheologic cunoscut vor rezulta descoperiri arheologice întâmplătoare, execuția lucrărilor în perimetrul în cauză va fi sistată, zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător se va delimita pe o rază de 50 m faţă de locul descoperirii, urmând a se lua toate măsurile necesare protejării patrimoniului arheologic;
- construirea în zona sitului arheologic a unui viaduct cu două deschideri astfel încât să se minimizeze intervenția asupra solului şi totodată să se evite obturarea vizibilității asupra zonei de sit.
S-a răzgândit Ministerul Culturii cu privire la drumul care trece prin cetatea lui Burebista
Arheoloaga Nona Palincaș, cercetătoare științifică la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, susține că drumul de mare viteză va distruge şansele amenajării sitului cetății Argedava pentru publicul larg şi, în consecinţă, rolul său în consolidarea identităţii naţionale şi a promovării valorilor României în rândul publicului internaţional.
De asemenea, experta acuză Ministerul Culturii că a emis un aviz favorabil cu vicii, apoi s-a răzgândit și au cerut modificarea traseului, fără succes.
„CNAIR a ales traseul ignorând statutul de zonă protejată de interes naţional al monumentului istoric (încălcând Legea 5/2000 şi HG 907/2016) şi a primit, în februarie 2024, un aviz favorabil de la Ministerul Culturii, despre care am aflat 6 luni mai târziu.
După sesizări, trei comisii ale Ministerului Culturii, în patru rezoluţii emise în regim consultativ, precum şi ministrul Culturii, Raluca Turcan, au cerut CNAIR modificarea traseului cu evitarea completă a Argedavei şi zonei sale de protecţie.
Că Avizul Ministerului Culturii avea vicii de procedură şi de fond s-a putut dovedi, din cauza lipsei de transparenţă, abia în ianuarie 2025.
CNAIR susţine că avizul este un act administrativ definitiv şi că modificarea studiului de fezabilitate va trebui plătită de către Ministerul Culturii.
În această situaţie, în martie 2025, Ministerul Culturii a menţinut avizul, reducând doar aria de cercetat preventiv, ca să evite săpătura arheologică rapidă în cartierul politic şi administrativ al Argedavei.
Cum va fi împiedicată afectarea accidentală a acestui cartier în timpul lucrărilor de construcţie, cu şantierul tangent la cetate, nu este clar. Ce este clar este că rămân toate celelalte daune aduse acestui monument istoric de valoare naţională şi universală”, mai averizează cercetătoare științifică de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”.
CITEȘTE ȘI:
