În timp ce administațiile altor capitale investesc în exproprieri pentru a dezvolta rețele de cale ferată pentru trenuri urbane sau le dezvoltă pe cele moștenite din comunism, la București această variantă de transport de mare capacitate este ignorată total. Mai mult, deși există deja o cale ferată industrială care traversează sectoarele 5 și 6, aceasta ar urma să fie înlocuită de un mega-bulevard.

Dacă vrei să afli mai multe despre subiectul transportului din București, citește și restul articolelor din serie sau vino la dezbaterea din 26 februarie.

Nu mulți știu că linia de cale ferată care desparte cartierul Drumul Taberei de Militari, în trecut tăia Capitala prin cartierul Ferentari, ieşea din Bucureşti prin Gara CFR Progresul şi se oprea la Dunăre, la Giurgiu.

Un proiect din 2011 demonstrează că acest drum de fier, dar și restul fostelor căi ferate industrilale, ar putea conecta Capitala cu zona metropolitană, dacă ar fi reabilitat.

Descongestionarea Capitalei ar trebui să se realizeze cu ajutorul Trenului Expres Regional și care ar fi trebuit să vină în preîntâmpinarea celor un milion de oameni care locuiesc în zona metropolitană, dar lucrează în Bucureşti”, explică pentru Buletin de București, arhitectul Andrei Egli.

Proiectul TER ar fi trebuit să introduca trenuri urbane în București pe cinci linii, plus Centura Feroviară. (Sursa: Andrei Egli)

Proiectul „Tren Expres Urban” ţintea acum 10 ani tocmai aceste linii astupate sau abandonate. Cinci trasee erau deja schițate pe planşele arhitecturale, plus unul circular, pe actuala Centură Feroviară a Capitalei. Cele mai viabile dintre acestea erau cele din Vestul și Sudul Capitalei.

Proiectul stației Iacob Andrei, din cartierul Ferentari. (Sursa: Andrei Egli)

Trenurile ar fi trebuit să circule la 20 de minute unul de altul iar traseele ar fi presupus investiții de aproximativ 150 milioane de euro fiecare.

Cred că ar fi de mai bun augur activarea acestei căi feroviare, pentru că ar putea să preia pasageri din zonele externe ale Bucureştiului. Să nu uităm că cel puțin în sectorul 6 sunt două mall -uri, sunt clădiri de birouri”, explică arhitectul.

Proiectul stației Plaza România, de la granița dintre cartierele Drumul Taberei și Militari. (Sursa: Andrei Egli)

“Urmează stația Gara de Sud”

Mai mult, de-a lungul timpului au mai existat și alte proiecte, după model occidental, menite să revitalizele aceasta resursă de transport urban de mare capacitate. Tot în 2011, arhitecta Daniela Crăciunoiu avea viziunea unei gări „DE SUD”, tot pe această linie ferată abandonată care leagă cartierul Militari de cartierul Ferentari.

Proiectul Gării de Sud. (Sursa: Daniela Crăciunoiu)

În lucrarea sa de diplomă, tănâra arhitectă a poziţionat Gara de Sud pe strada Progresul. Mai exact, la confluenţa dintre cartierele Berceni şi Ferentari, pe locul ansamblului Ţesătoriilor Reunite – fabrica ce astăzi nu mai funcţionează – şi a unor depozite şi ateliere improvizate.

Interior Gara de Sud. (Sursa: Daniela Crăciunoiu)

La vremea respectivă, realizarea proiectului a durat ceva timp şi a presupus implicarea, pe lângă a profesorilor de la Universitatea de Arhitectură, şi a unui număr considerabil de persoane: angajaţi ai Gării de Nord, ai Primăriei Generale, ai Ministerului Transporturilor sau profesori ai Universităţii de Construcţii.

Mi-a luat trei luni cu tot cu redactare şi corecturi, însă am avut noroc de oameni amabili şi receptivi”, declara în 2011, pentru B365.ro, tânăra arhitectă.

Adio, Căi Ferate București?

În august 2018, Consiliul General al Capitalei a votat un proiect de hotărâre privind transmiterea terenului aferent fostei linii de cale ferată Bucureşti Cotroceni – Bucureşti Progresul din proprietatea Ministerului Transporturilor în domeniul public al Capitalei.

Recent, și primalul Sectorului 5, Daniel Florea, a revitalizat acest proiect, cerând public mai multor parlametari și autorități grăbirea demersurilor pentru crearea unui nou bulevard.

Edilul a adus printre argumente, „intervenția pentru eliminarea ghetourilor din Zăbrăuților, Iacob Andrei – Livezilor” și deschiderea posibilității „investitorilor de a dezvolta zone întinse de teren nefolosit care este inaccesibil traficului”.

Terenul pe care se află fosta cale ferată industrială însumează 50.000 de mp doar pe tronsonul Cotroceni-Progresului. În zona sectorului 6 există însă și o remiză nefolosită în suprafață de aproape 32.000 de mp, între Cora Lujerului si Plaza Romania.

Editor: Oana Despa

Sursă cover: Andrei Egli

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *