Ministerul Mediului recunoaște într-un răspuns transmis redacției Buletin de București că stațiile Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului din zona București-Ilfov funcționează cu mari sincope și că nu au dotări suficiente pentru a monitoriza în timp real dimensiunea poluării. Mai mult, datele care ajung să fie confirmate după aproape o lună nu mai sunt transmise în mod automat către platforma oficială a Uniunii Europene încă din 2017.

În timp ce alte capitale europene dispun măsuri de protecție a populației în timp real – prin interzicerea traficului rutier în anumite momente ale zilei – ca urmare a datelor transmise prin sisteme perfomante de monitorizare a calității aerului, la București lucrurile stau fix pe dos.

Exemplul PM 2.5

PM 2.5, considerat de specialiști ca fiind cel mai periculos indice de poluare și care se află în strânsă legătură cu arderile motoarelor, este înregistrat doar la patru dintre cele opt stații omologate din Capitală și din împrejurimi. Mai mult, datele finale dinspre aceste stații sunt comunicate „după o perioadă care poate ajunge în unele cazuri de 30 zile de la data prelevării”.

Stațiile care nu măsoară acest parametru sunt B2(Titan), B3(Mihai Bravu), B4(Bagdasar Arseni), B8(Snagov).

Ministerului Mediului mai susține că stațiile nu au senzori precum cei folosiți de rețelele independente, ci folosesc alte echipamente care necesită o prelucrare manuală.

„ [..] nu sunt echipate cu senzori în vederea monitorizării poluanților atmosferici. Stațiile sunt dotate cu analizoare-echipamente de măsurare automată a concentrațiilor poluanților atmosferici din aerul înconjurător, prelevatoare-echipamente de prelevare a indicatorului particule în suspensie (PM10 și PM2,5), echipamente care monitorizează parametrii meteorologici (senzori meteo), echipamente pentru colectarea, prelucrarea și transmiterea datelor (data logger, modem-uri), sistem de prelevare a probelor de aer (sonde de prelevare), sistem de condiționare a temperaturii din interiorul stației (aer condiționat), instalația de alimentare cu energie electrică

Ministerul Mediului
Stația de pe bulevardul Mihai Bravu, acolo unde se înregistrează printre cele mai mari valori de trafic, are indicativul B3 și nu dispune de echipamente pentru măsurarea PM 2.5. (Sursa: google.com)

Aceste detalii vin să confirme dezvăluirile Buletin de București de până acum cu privire la norma de casare a stațiilor oficiale, care a fost depășită deja de patru ori.

Cântărim acum, raportam la lună

Cât privește raportarea către Bruxelles, aceasta are loc doar ca urmare a așa numitei metode gravimetrice care presupune cântărirea, în laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) București, a filtrelor pe care s-au prelevat particule în suspensie.

Aceasta este metoda de referință ce permite raportarea determinărilor la valorile din legislaţia europeană şi naţională și care implică prelevarea și prelucrarea manuală a probelor și necesită minim trei săptămâni până la obținerea și validarea rezultatelor, se mai arată în răspunsul transmis.

Această procedură greoaie vine în contextul în care stațiile s-ar defecta constant.

Au existat unele sincope în funcționarea acestora(n.r. – echipamentele pentru PM2.5 și PM10) la stația B1(nr. – Lacul Morii) în lunile iunie 2019 și decembrie 2019, întrucât s-a defectat sistemul de condiționare a temperaturii din interiorul stației – aerul condiționat și au avut loc întreruperi în alimentarea cu energie electrică“, precizează Ministerul Mediului.

Dușul rece al Gabrielei Firea

Perioada de final a lunii decembrie a fost folosită de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, ca argument în a contesta public acuratețea datelor furnizate de rețelele independente.

Aceasta a prezentat o serie de rapoarte care idicau calitatea aerul ca fiind excelentă.

De altfel, ulterior dezvăluirilor Buletin de București privind vechimea și subfinațarea rețelei de stat, Gabriela Firea a declarat public că “trebuie să fie realizat un audit al staţiilor de monitorizare a calităţii aerului. […] S-a vorbit despre depăşirile acelor indicatori, în special în zona centrală, pe Calea Victoriei şi pe Mihai Bravu, s-au explicat şi care sunt cauzele, în special traficul intens, dar şi încălzirea locuinţelor“.

Monitorizare 2.0?

Cât privește rezolvarea tuturor acestor probleme, Ministerul Mediului transmite că „este în curs de derulare un contract subsecvent de servicii […] în scopul realizării activităţilor multianuale ale Programului privind dezvoltarea şi optimizarea RNMCA, derulat cu fonduri financiare alocate din bugetul Fondului pentru mediu, contract care se va finaliza în anul 2020″.

Serviciile presupun asiguratea transmiterii “datelor de calitate a aerului înconjurător în timp real […] în scopul calculării indicelui european de calitate a aerului“.

Editor: Oana Despa
Foto cover: Ion Mateș

Poți contribui la campaniile de informare și jurnalismul independent pe care îl facem printr-o donație recurentă către Asociația Funky Citizens.