Primarul Sectorului 1, George Tuță, a convocat luni, 16 noiembrie, o ședință de urgență pentru a analiza efectele suspendării de drept a trei hotărâri de Consiliu Local care prevedeau, printre altele, înlocuirea operatorului de salubritate.
Suspendarea a intervenit după ce Prefectura Capitalei a atacat în instanță cele trei acte, după cum a scris în premieră Buletin de București. De aceea, primarul i-a invitat la întâlnirea de la ora 12.00 pe subprefectul Bucureștiului, Valeriu Șuhan, și pe primarul general Ciprian Ciucu.
„Solicitarea este determinată de suspendarea de drept a Hotărârilor Consiliului Local al Sectorului 1 nr. 146/18.05.2026, nr. 147/18.05.2026 și nr. 211/30.06.2026. Suspendarea operează în temeiul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ca efect al introducerii acțiunii în anulare de către Prefectul Municipiului București.
Hotărârile vizate constituie fundamentul juridic al procedurilor de atribuire și al raporturilor contractuale prin care se asigură, pe raza Sectorului 1, colectarea separată și transportul deșeurilor menajere și similare, salubrizarea stradală și deszăpezirea.
Suspendarea efectelor acestora operează pe o durată nedeterminată, până la soluționarea definitivă a cauzei. Ea generează un risc iminent de blocaj al unui serviciu public esențial, cu consecințe directe asupra sănătății și siguranței publice”, arată primarul George Tuță în adresa trimisă către cele două instituții, publicată de către Alexandru Pânișoară, preşedintele Asociaţiei Dreptul Urbanismului și fost candidat pentru funcția de primar general.
Riscurile invocate de Primăria Sectorului 1 după suspendarea actelor ce prevedeau înlocuirea operatorului de salubritate
Primarul Sectorului 1 consideră că gravitatea situației este amplificată de debutul sezonului rece, perioadă în care trebuie garantată capacitatea operațională de intervenție pentru deszăpezire și combaterea poleiului.
„Orice discontinuitate în prestarea serviciului ar afecta siguranța circulației, accesul serviciilor de urgență și protecția cetățenilor. Totodată, întreruperea colectării deșeurilor ar genera riscuri epidemiologice și de mediu.
Autoritățile publice au obligația legală de a preveni aceste riscuri, potrivit principiului continuității serviciilor comunitare de utilități publice consacrat de Legea nr. 51/2006 și de Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților”, afirmă George Tuță în adresa menționată.
Buletin de București a scris vineri că Prefectura București a atacat în instanță cele trei hotărâri ale Consiliului Local Sector 1 din acest an prin care Primăria Sectorului 1 a încercat înlocuirea operatorului de salubritate cu care are contract încă din 2008. Momentan, toate demersurile în acest sens au fost suspendate.
Instituția Prefectului a cerut Tribunalului București să anuleze Hotărârile Consiliului Local 146 și 147, adoptate în mai, și 211, din iunie. Acțiunea în instanță a fost înregistrată joi, 12 noiembrie, potrivit portalului Ministerului Justiției.
O adresă Prefecturii Capitalei, intrată în posesia Buletin de București, arată că au fost identificate mai multe nereguli în legătură cu actele normative menționate: Consiliul Local Sector 1 nu putea aproba concesiunea colectării deșeurilor fără împuternicirea expresă prealabilă a Consiliului General al Municipiului București (CGMB), iar celelalte două hotărâri se sprijină pe prima.
Astfel, în cazul Hotărârii Consiliului Local 146 din mai anul acesta, Prefectura arată că nici în preambulul actului, nici în documentele pregătitoare nu se face referire la o condiție din art. 166 alin. 3 din Codul administrativ, care cere să existe o împuternicire dată în prealabil de Consiliul General al Municipiului București pentru astfel de demersuri, menționează Prefectura.
În plus, deși acest act normativ a prevăzut o concesiune prin licitație deschisă, hotărârea 147 a stabilit o altă procedură: negocierea fără publicare prealabilă.
Pentru HCL 211 din iunie 2026, instituția guvernamentală mai arată că a fost adoptată în baza HCL 147, deci i se aplică aceleași obiecții. Documentul o descrie ca fiind întemeiată pe un „act administrativ ale cărui neconformități au fost mai sus menționate și care au fost aduse la cunoștința autorității emitente”.
Susține jurnalismul BdB
Bucureștiul are nevoie de întrebări incomode.
Noi le punem. Verificăm documente, urmărim deciziile primăriilor și explicăm ce înseamnă pentru oraș. Susține munca reporterilor Buletin de București.
Alte modalități de susținereMiza: Încheierea contractului cu Romprest cu 7 ani mai devreme
În februarie anul acesta, Primăria Sectorului 1 a anunțat că, din punctul său de vedere, contractul cu Romprest, încheiat în 2008 pentru 25 de ani, expiră pe 30 iunie 2026.
Romprest a insistat că are contract până în 2033 și a avertizat că o reziliere unilaterală ar putea expune bugetul local la prejudicii de peste un miliard de lei. Compania a dat în judecată Primăria, la Tribunalul București, pe 16 februarie, cerând clarificarea statutului legal al Actului Adițional nr. 6.
Pe 19 februarie, Consiliul Local a împuternicit, în unanimitate, primarul Tuță să notifice instituțiile și părțile interesate cu privire la expirarea contractului la 30 iunie 2026.
În aprilie 2026, Consiliul Local a stabilit înființarea unei firme proprii de salubritate, Urbanzor SRL, deținută integral de sectorul public: 90% Consiliul Local, 10% Direcția de Utilități Publice. Firma urma să preia curățenia stradală și deszăpezirea, în timp ce colectarea gunoiului menajer avea să fie scoasă separat la licitație.
Urbanzor SRL are un capital social de doar 500 de lei, dar necesită o investiție planificată de aproximativ 98 de milioane de lei în utilaje.
Pe 12 mai 2026, Tribunalul Sectorului 1 a respins ca inadmisibilă fără a analiza fondul cauzei cererea Romprest prin care compania contesta valabilitatea Actului Adițional nr. 6, cel care reduce durata contractului cu 7 ani. Primăria a interpretat decizia drept o confirmare a faptului că, potrivit ei, contractul expiră pe 30 iunie 2026.
Chiar în aceeași zi, compania a acuzat Primăria că a mințit într-un comunicat, susținând că instanța „nu a analizat fondul cauzei” și că respingerea ca inadmisibilă nu confirmă data de 30 iunie 2026 drept final al contractului, Romprest menționând, separat, o datorie de peste 56 de milioane de lei în facturi neplătite.
Tot în mai, Consiliul Local a aprobat o procedură de negociere directă pentru un operator privat care să preia temporar salubrizarea, în timp ce firma proprie, Urbanzor, se pregătea să devină operațională. Situația anunțată era una fără precedent: de la 1 iulie, două companii, Romprest, care refuza să plece, și un nou operator privat, contractat de Primărie, urmau teoretic să colecteze gunoiul și să curețe aceleași străzi, fără să fie clar cum avea să funcționeze practic coexistența.
Pe 10 iunie, Primăria a anunțat că Blue Planet va prelua temporar salubrizarea, pentru maximum 12 luni, printr-un contract de aproximativ 18,9 milioane de euro (95,5 milioane de lei), câștigat prin negociere accelerată, în fața ofertelor REBU și Brantner.
Pe 12 iunie, Romprest a obținut, în instanță, anularea notificării trimise de Consiliul Local pe 26 februarie 2026, prin care sectorul anunța încheierea contractului — dar instanța a respins, separat, cererea Romprest de a declara nelegală chiar Hotărârea de Consiliu Local nr. 24/2026, pe care se baza acea notificare.
Pe 30 iunie 2026, chiar în ziua în care contractul cu Romprest trebuia să expire, Tribunalul București a suspendat actele administrative ale Consiliului Local prin care se anunța și se aproba încetarea relației contractuale.
Ca urmare, Romprest a rămas operatorul de salubrizare al Sectorului 1 începând cu 1 iulie 2026, iar contractul cu Blue Planet, deja semnat, în valoare de aproape 19 milioane de euro, a rămas suspendat, la cererea Romprest, aprobată de Tribunalul București, fără a intra în vigoare, până la soluționarea definitivă a litigiului. Potrivit relatării, instanța nu s-a pronunțat pe durata contractului Romprest, ci doar a suspendat efectele actelor administrative ale Primăriei.
