Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 21 April 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleFeaturedTransport

Pentru cine vom plăti mai mult pe biletul de metrou. Personajele controversate din conducerea Metrorex care au mărit la 7 lei prețul unei călătorii

182
biletul de metrou
Foto Metrorex

Consiliul de Administrație al Metrorex, entitatea care a propus ca prețul pentru biletul de metrou să crească la 7 lei, are ca membri personaje controversate, numite politic, implicate în mai multe scandaluri publice.

Cel mai cunoscut dintre aceștia este Traian Preoteasa, care este în același timp și director general al CFR Călători. Acesta s-a remarcat prin faptul că deține un apartament în Dubai, estimat la un milion de euro, deși are venituri oficiale de sub 10.000 de euro pe lună. De asemenea, a fost surprins cu un ceas de 100.000 de euro la mână.

Subvenții uriașe pentru Metrorex: 700 de milioane de lei

Vestea că biletul de metrou se va scumpi încă o dată de la 1 mai, în doar un an și jumătate, și va ajunge la 7 lei a înfuriat pe mulți bucurești. Cea mai mare nemulțumire este legată de cheltuielile uriașe pe care le are Metrorex numai pentru salarii.

Mai exact, cheltuielile cu personalul au reprezentat anul trecut 37,95% din totalul bugetului, respectiv 1,05 miliarde de lei pe an. Fondul pentru salarii este mai mare decât restul cheltuielilor de exploatare adunate, care însumează 1,02 miliarde de lei.

În schimb, achiziția de bunuri și servicii esențiale abia atinge 25,07%, adică doar 697 de milioane de lei. În această sumă intră plata pentru energia electrică necesară circulației, piesele de schimb, utilitățile și mentenanța zilnică a trenurilor, potrivit analistului financiar Adrian Negrescu.

„Veniturile obținute strict din vânzarea de bilete și abonamente sunt total insuficiente pentru a ține metroul în mișcare. Pentru a putea funcționa, compania se bazează an de an pe subvenții masive pompate direct de la bugetul de stat. Aceste ajutoare financiare guvernamentale depășesc în mod frecvent pragul uriaș de 700 sau chiar 800 de milioane de lei”, a precizat economistul.

De exemplu, pentru anul 2026, subvenția pentru transportul de călători cu metroul menționată în bugetu este de 761.490.000 lei, care reprezintă 62,79% din necesarul fundamentat de societatea Metrorex S.A. în valoare totală de 1.212.731.000 lei pentru asigurarea serviciului public de transport călători cu metroul în condiţii de siguranţă, rezultă un deficit de finanțare pe anul 2026 în valoare de 451.241,03 mii lei, se arată într-un ordin al ministrului Transportului, citat de Newsweek România.

În 2025, subvenția dată de guvern către Metrorex a fost de 873 de milioane de lei.

CITEȘTE ȘI: Cu cât se vor scumpi abonamentele la metrou, de la 1 mai. Lista noilor tarife propuse de Metrorex | HotNews

Cine a decis să scumpească biletul de metrou

Compania aflată în subordinea Ministerului Transporturilor este condusă de o Adunare Generală a Acționarilor (AGA), cu doi membri, de un Consiliu de Administrație (CA), cu patru membri, și șase directori (dintre care unul este directorul general).

Cei doi membri ai AGA Metrorex sunt Mariana Ioniță și Dragos Anoiaca, ca reprezentanți ai Ministerului Transportului, acționarul companiei de metrou din București.

Consiliul de Administrație este condus de Mariana Petre, iar membri sunt Traian Preoteasa, Iosif Szentes și Carmen-Emilia Igescu.

În fine, director general al Metrorex este Mariana Miclăuș, cu un mandat până în anul 2027, la fel ca și cei patru reprezentanți din CA.

Traian Preoteasa, administratorul cu venituri de președinte și active în Dubai

Unul dintre cele mai proeminente nume din cadrul Consiliului de Administrație al Metrorex este Traian Preoteasa, care ocupă simultan și funcția de Director General al CFR Călători. Averea oficială a acestuia depășește cu mult veniturile sale de la stat.

Traian Preoteasa câștigă de la compania de căi ferate un salariu lunar de circa 4.700 de euro. Se mai adaugă circa 600 de euro (3.000 de lei) de la Consiliul de Administrație al Metrorex.

Însă, potrivit ultimei declarații de avere, directorul CFR Călători obține venituri consistente din chiria obținută pentru apartamentul din Dubai: circa 28.000 de euro a obținut în anul 2024. Aproximativ 6.000 de euro mai obține și dintr-un apartament închiriat în România. Obține peste 10.000 de euro venituri din dobânzi la depozitele bancare.

În ciuda acestor cifre, Traian Preoteasa poate justifica cu greu faptul că, potrivit Club feroviar, și-a achiziționat un al doilea apartament de lux în Dubai, într-unul dintre cele mai exclusiviste complexe rezidențiale, Keturah Reserve.

Conform informațiilor deținute de jurnaliști, apartamentul are o suprafață de 120 de metri pătrați și poate costa între unu și zece milioane de euro. Investiția este susținută printr-o datorie declarată de 4,38 milioane de dirhami (aproximativ 1,1 milioane de euro), reprezentând un contract de vânzare-cumpărare de tip off-plan, scadent în anul 2030.

Tot Club feroviar a scris că chiria pe care o obține în Dubai membrul CA al Metrorex, vine tot de la statul român, de fapt, Traian Preoteasa și-a închiriat unui fost jurnalist, Marius Nițu, promovat în funcția de consilier în Ministerul Muncii. Statul român a plătit astfel chiria pentru locuința de serviciu a oficialului său în Dubai.

Hotnews afirmă că surse apropiate discuțiilor cu privire la noul tarif pentru biletul de metrou au afirmat că Traian Preoteasa a votat contra scumpirilor la întâlnirea CA-ului Metrorex.

Mariana Petre: Politizarea și rețeaua de nepotism

Mariana Petre, președintele Consiliului de Administrație al Metrorex, reprezintă conexiunea directă dintre managementul companiei de metrou și interesele de partid.

Buletin de București a scris că, numită fiind cu sprijinul Partidului Național Liberal (PNL), Mariana Petre a fost subiectul unor controverse legate de implicarea sa activă în campanii electorale, fiind surprinsă purtând însemnele de partid în acțiuni de tip „door-to-door”, fapt ce ridică semne de întrebare privind neutralitatea și profesionalismul necesar administrării unei companii de interes public.

În plus față de activitatea politică, Mariana Petre a fost acuzată de favorizarea propriei familii în interiorul companiei. Într-o ședință tensionată a Consiliului de Administrație desfășurată în contextul negocierilor salariale, s-a dezvăluit că atât fiul, cât și nora acesteia lucrează în cadrul Metrorex și beneficiază direct de deciziile privind majorările salariale aprobate de consiliu.

Deși a susținut că aceștia au fost angajați prin concurs, prezența lor în structurile de execuție ale aceleiași companii pe care mama, respectiv soacra lor, o administrează, conturează un tablou de nepotism sistemic care pare să caracterizeze „marea familie” de la metrou.

CITEȘTE ȘI: Pensionară de 67 de ani, numită de PNL în Consiliul de Administrație al Metrorex, activistă de partid pentru liberali: „Nu-mi dau demisia. Sunt cea mai calificată de acolo!”

Mariana Ioniță: Tehnocratul multi-consiliilor

Mariana Ioniță a lucrat toată cariera sa la stat. La apogeu a fost director general la Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și este membru în consiliile de administrație ale Tarom și Metrorex.

Anul trecut era președina Consiliului de Supraveghere pentru construcția podului Vidin-Calafat, funcție din care primea circa 4.000 de euro pe lună, potrivit Newsweek România.

Averea Marianei Ioniță, conform declarațiilor disponibile, include un apartament de 70 mp în București dobândit în 1999 și venituri consistente din diverse mandate de administrare.

Tot Newsweek România a scris, în 2020, că Mariana Ioniță, pe atunci director general al CNAIR, locuia într-o vilă situată cartierul Henri Coandă, construit de ANL în spatele complexului Romexpo. Vila nu era menționată în declarația de avere, deși Ioniță a recunoscut că acea casă a fost cumpărată de ea.

Doi membri discreți ai CA al Metrorex, care au votat pentru a se scumpi biletul de metrou

Iosif Szentes este unul dintre membrii CA al Metrorex mai puțin cunoscut de publicul larg, deși a fost director general al CFR Călători, la fel ca Traian Preoteasa, între 2015 și 2018.

A avut mai multe funcții în cadrul sistemului feroviar din România: expert instructor, cmanager de proiect în cadrul Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară (CENAFER), director de Exploatare, instructor Central în cadrul Serviciului Mers Tren, director Relații Internaționale și Instituționale și director general al CFR Călători SA. 

A făcut parte, de asemenea, din conducerea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov.

Carmen-Emilia Igescu este administrator provizoriu al Metrorex, numită temporar, cu mandat limitat, Există puține date publice despre aceasta, în afara CV-ului depus pe site-ul companiei.

Mariana Miclăuș: Supraviețuitorul sistemului

Mariana Miclăuș ocupă funcția de director general al Metrorex, fiind reconfirmată în septembrie 2023 pentru un mandat de patru ani. Cu o vechime de peste 30 de ani în cadrul companiei, a reușit să navigheze prin numeroase schimbări politice, însă mandatul său a fost marcat de crize repetate de lichiditate.

Sub conducerea sa, Metrorex s-a confruntat cu popriri pe conturi din cauza datoriilor către Alstom pentru mentenanța trenurilor, riscând blocarea totală a transportului subteran.

CITEȘTE ȘI: Metrorex are restanțe de peste 200 de milioane de lei la Alstom. Directorul companiei: nu există trenuri imobilizate

Scandalul sporului de metrou

Club feroviar a scris anul trecut că discuția despre sporurile nejustificate plătite de instituțiile și companiile de stat a readus în discuție modul cum este acordat la Metrorex un spor de muncă în subteran. Sau sporul de metrou, cum este numit oficial.

Astfel, în afară de angajații care lucrează cu adevărat în condiții grele, sub pâmânt, acest spor este încasat și de către cei care-și desfășoară activitatea la suprafață sau chiar în sediul central al societății, de la etajul 9 al Palatului CFR.

Publicația a mai scris că angajații metroului bucureștean beneficiază, în același timp de multe sporuri. spor de vechime în muncă (12-25%), spor de metrou (20-40%), spor pentru condiții nocive de muncă (10% din salariul minim la Metrorex), spor pentru lucrul în timpul nopții (25%, cu posibilitatea majorării la 28%), spor pentru conducerea unei formații de lucru (5-10%), spor pentru orele prestate sâmbăta, duminica și sărbătorile legale (100%), spor pentru lucrul sistematic peste programul normal (5-25%), spor pentru executarea unei funcții suplimentare (30%), spor pentru titlul științific de doctor (15%), spor de fidelitate (2-10%).

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.