Agenția Europeană pentru Mediu confirmă dezvălurile Buletin de București cu privire la sincopele pe care le înregistrează Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului. Oficialii europeni susțin că datele din România sunt transmise la Bruxelles manual, și nu automat cum ar fi firesc, dar și că ultimele informații primite de la București au fost înainte de Crăciun, adică acum două săptămâni.

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului are pe zona București-Ilfov opt stații de măsurare a calității aerului. Buletin de București a dezvăluit la finalul anului trecut că majoritatea dintre acestea se află în zone cu vegetație abundentă, dar și că mulți senzori apar ca fiind inactivi.

Mai mult, Rețeaua Europeană de Monitorizare a Calității Aerului – European Air Quality Index – care ar trebui sa funcționeaze în sistem integrat cu cea din România, nu primește niciun fel de informații dinspre București.

Raportări „artizanale”

Într-un răspuns transmis redacției Buletin de București, reprezentanții Agenției Europene pentru Mediu susțin că instituția „transformă datele din țările membre în informații agregate eficient la nivel european și creează o serie de baze de date diferite”.

Motivul pentru care datele din România nu sunt accesibile în index este cauzat de faptul că în prezent este dificil pentru omologii noștri din România să transfere datele oră de oră pentru calcularea indicelui de calitate a aerului. Putem spune că România a efectuat câteva teste manuale pozitive privind raportarea datelor înainte de Crăciun (20-22 decembrie 2019), dar totuși trebuie să automatizeze în continuare procesul și sperăm că vor putea furniza date regulate la indicele calității aerului în săptămânile următoare”, se mai arată în răspunsul transmis de reprezentanții Agenției Europene pentru Mediu redacției Buletin de București.

Cu alte cuvinte, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, înființată cu bani europeni și a cărei existență a reprezentat o condiție pentru aderarea României la Uniunea Europeană, nu este integrată cu platforma oficială a Bruxelles-ului, la mai bine de 12 ani de la inaugurare.

Mai mult, datele care ajung acolo sunt filtrate manual de angajații Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, iar comunicarea este sporadică, fără angajamente clare din partea autorităților de la București.

Toate aceste tabele și traductoarele trebuiau să fie legate direct la Bruxelles. În cazul în care s-ar întâmpla ceva să putem să oprim circulația, să luăm măsuri de îmbunătățire a calitații aerului. Sistemul de fapt este o alertă către populație. Mai mult, prin instrumentarul care ar trebui să funcționeze non-stop, Bruxelles-ul trebuie să primească date oficiale. Noi avem o banuială, spre certitudine, că Bruxelles-ul este dezinformat”, explică pentru Buletin de București Dan Trifu, vicepreședintele fundației Eco-Civica.

O poluare cu scântei

Problema poluării aerului din Capitală a căpătat noi valențe zilele acestea. Primarul General Gabriala Firea i-a transmis ministrului Mediului, Costel Alexe, să se mute din București după ce acesta i-a reproșat că Primăria nu a luat măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului. Totul după ce în spațiul public au apărut informații despre depășiri mari ale normelor de poluare, de pâna la cinci ori, în anumite zone din București.

Informațiile transmise de aerlive.ro, o platformă controlată de mai multe ONG-uri, au fost la rândul lor contestate de Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, care susține că echipamentele folosite nu sunt recunoscute de stat.

Stațiile aerlive.ro măsoară cantitățile de PM2.5, PM10, dioxid de sulf, dioxid de azot și monoxid de carbon din atmosferă. (sursa: aerlive.ro)

„Autoritățile se scuză și spun că aparatura ONG-urilor nu este omologată și, ca atare, nu pot fi luate în considerare datele. Sunt aceleași traductoare, doar că trebuie urmată o întreagă procedură ca cei de la Institutul de Metrologie să confirme datele măsurate. E o procedură extrem de greoaie. Și pe asta se bazează și autoritățile. Senzorii sunt la fel, metodele de deducere să zicem că poate ar diferi. Dumnealor, într-adevăr, au un echipament extrem de sofistiscat care costă zeci de mii de euro și care măsoară toți compușii chimici. Noi, ONG-urile, folosim doar câțiva traductori, cum sunt cei pentru PM10 sau PM2.5”, mai punctează Dan Trifu.

Cel mai apropiat senzor de București care comunică cu platforma Uniunii Europene este al statului bulgar și este amplasat în localitatea Ruse, la 50 de kilometri de București.

Constant, calitatea aerului de aici are calificativul „foarte proastă”, ultima treaptă pe scala folosită de European Air Quality Index.

La 50 de kilometri de București, stația oficială a statului bulgar arată depășiri foarte mari ale normelor de poluare. (sursa: European Air Quality Index )

Redacția Buletin de București a transmis o solicitare de informații publice Agenției Naționale pentru Protecția Mediului cu privire la motivele pentru care Rețeaua de Monitorizare a Calității Aerului din zona București-Ilfov nu comunică în timp real cu platforma Uniunii Europene. Până la ora publicării acestui material nu am primit niciun răspuns.

Editor: Oana Despa
Sursa foto cover: (AP/Vadim Ghirda)