Inegalitatea se perpetuează în sistemul de învățământ: un copil din sectorul 4 care are aceleași performanțe ca unul din sectorul 2 primește o bursă cu 950 de lei mai mică. Cuantumul burselor școlare se stabilește, în continuare, de consiliile locale. În București, diferențele dintre sectoare sunt considerabile.
Ce fac autoritățile locale?
Ultimul alineat din „Criteriile Generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar de stat” este singurul, din tot documentul, care adresează problema discriminării și a inegalităților din societate: „nu pot constitui criterii de acordare/neacordare a burselor: religia, rasa, sexul, apartenența politică a elevului sau a familiei acestuia…”. Nicăieri nu este reglementată inegalitatea de șanse pe care autoritățile locale o promovează prin deciziile lor.
La începutul acestui an, președintele Klaus Iohannis a promulgat proiectul pentru modificarea Legii Educației prin care consiliile locale au fost obligate să acorde burse de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social elevilor din învățământul preuniversitar. Aceeași modificare stipulează că valoarea minimă a burselor se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului. Fostul premier Viorica Dăncilă a anunțat în septembrie că valoarea minimă a burselor va fi de 100 RON. La scurt timp după, am aflat că guvernul a aprobat un alt proiect, unul în care cuantumul minim „este cel stabilit de autoritățile administrației publice locale, aflat în plată în anul școlar 2018-2019.” Astfel, autoritățile locale au fost obligate să ofere burse școlare, însă tot ele decid valoarea lor.
Primăriile au profitat de această ocazie pentru a-și face publicitate mincinoasă. În iunie, Primăria Sectorului 4 spunea că „autoritățile locale din Sectorul 4 au decis să acorde, în premieră, burse tuturor elevilor care, în anul școlar trecut, au obținut medii generale începând de la 8.50.” În comunicatul de presă cu titlul „Numărul elevilor care primesc burse în Sectorul 4 s-a triplat” au omis să menționeze că bugetul a rămas aproape la fel. Nici despre modificarea legii care îi obligă la aceste demersuri nu s-a spus nimic.
Astfel s-a ajuns ca, pentru unii elevi de performanță, granițele invizibile dintre sectoarele Bucureștiului să valoreze până la 950 de lei. Anul acesta, valoarea burselor școlare din capitală s-a stabilit în șase săli de ședință diferite din șase primării diferite, în șase sectoare diferite. Rezultatele hotărârilor au fost, de asemenea, diferite. De exemplu, un elev din sectorul 2 care a fost premiat la etapa națională a unei olimpiade primește o bursă lunară de 1000 de lei. În sectorul 4 același elev ar fi primit doar 50 de lei.
Inconsistențele dintre sectoare se pot observa și în metodologie. Bursele de merit pentru rezultate excelente la etapele județene ale olimpiadelor sau concursurilor școlare din sectoarele 2 și 6 se acordă în funcție de locul pe care s-a clasat elevul. În sectoarele 3 și 4 contează mai mult dacă elevul se încadrează la învățământ primar, gimnazial sau liceal.
Cererile elevilor sunt ignorate, meritele elevilor sunt ignorate
Silvia Mușătoiu, fosta directoare a Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai“ din sectorul 4, și câțiva elevi au încercat, de-a lungul timpului, să atragă atenția autorităților. S-au implicat, au cercetat și au încercat să comunice cu reprezentanții sectorului 4. Decizia finală a ignorat total cererile elevilor.
„Una dintre organizațiile de elevi, la nivel de capitală, anunțase, anul trecut, un protest pentru a atrage atenția autorităților asupra burselor mici din sectorul 4. Cu două zile înaintea protestului anunțat, primarul i-a chemat la discuții pe elevi și le-a cerut să facă ei un fel de raport care să stea la baza unui proiect de HCL [Hotărâre de Consiliu Local] pe care ar fi urmat să-l înainteze Consiliului Local spre aprobare. A organizat chiar și o conferință de presă, cu niște elevi din alt sector alături, trâmbițând pustiul de bine pe care urma să-l facă elevilor din sectorul 4. Pe scurt, le-a dat ceva de lucru ca să-i țină ocupați. În acest timp, proiectul de buget era deja pus în dezbatere. Am participat la dezbatere, a fost o bătaie de joc. Sumele propuse pentru burse erau la jumătate din cât le promisese primarul copiilor. Iar în tot acest timp copiii căutau date și calculau burse, ba chiar argumentau, cu candoare, nevoia de bursă… nevoia, nu bucuria recompensei.” ne-a zis Silvia Mușătoiu.
În iulie 2019, Consiliul Local al Sectorului 6 aproba un proiect educațional pentru 200 de elevi. În document, scrie: „cultura învățământului tradițional susține modelul clasificării elevilor. […] Elevii nu au abilitatea de a identifica în ceilalți bogăția spirituală a lor, ci un loc într-o ierarhie a performanței școlare tradiționale.” Unul dintre obiectivele proiectului se referă la dezvoltarea abilității elevului de a vedea fiecare copil ca pe egalul său. Câteva luni mai târziu, același consiliu local a hotărât ca bursele elevilor cu media 10 să fie 100 de lei, cea mai mică dintre toate sectoarele. De data aceasta, decizia lor a afectat 678 de copii. Obiectivul egalității a fost, în acest caz, ignorat.
În rândul elevilor, mai multă resemnare decât dezamăgire
Pe holurile impunătoare cu tavan înalt ale unei instituții de învățământ din Sectorul 2 ne-am întâlnit cu patru liceeni primesc burse. Bogdan și Andrei iau bursă de merit pentru mediile mari pe care le-au obținut încă de la începutul liceului. Amândoi se simt motivați de bani și învață mai cu spor și pentru materiile la care nu trebuie să dea examen de bacalaureat. Totodată, mi-au spus că e plăcut să știi că obții un fel de premiu pentru munca pe care o depui, premiu care, pe lângă bani, le aduce și recunoașter a eforturilor. Ceilalți doi primesc bursă de ajutor social pe care o folosesc, în mare parte, pe meditații. Pentru că bursa de ajutor social și cea de merit nu se cumulează, Ionuț a fost nevoit să aleagă între ele. Anul acesta a preferat ajutorul social pentru că beneficiază de el și în lunile de vacanță, însă avea un sentiment mai plăcut atunci când lua bursă de merit.
Niciunul dintre ei nu auzise despre diferențele care există de la sector la sector. Când au aflat, au trecut rapid de la sentimentul de dezamăgire la resemnare, de la oftat la ridicat din umeri. Sunt, la rândul lor, obișnuiți cu acest sistem de învățământ și au primit această veste ca și cum se așteptau deja la ea.
Ce au făcut autoritățile locale?
Pe 28 noiembrie 2018, Gabriela Firea anunța că 8 milioane de EURO vor merge la 275 de școli din București pentru a recompensa elevii merituoși. „Premiile Primăriei Capitalei” valorau între 300 și 1000 de lei și urmau să se acorde pentru performanță și pentru merite deosebite la învățătură. Teoretic, această inițiativă avea ca scop reducerea decalajelor dintre cuantumurile burselor școlare. Practic, elevul cu media 9.5 din sectorul 1 ar fi primit 800 de lei în loc de 400, pe când cel din sectorul 6 ar fi primit 480 de lei în loc de 80. Proiectul, însă, s-a blocat, iar elevii nu au mai primit niciun ban în plus.
„[Proiectul] s-a reluat la începutul anului 2019, „reluarea” însemnând alte tone de hârtii (de la toate școlile din București). Când toate hârtiile au fost aproape în regulă, proiectul a fost abandonat. Mă întreb dacă or avea și ei la primărie un proiect, ca al școlii noastre, de colectare a maculaturii fiindcă volumul cererilor noastre de finanțare putea genera venit pentru primărie. Proiectul nostru se numește ”Întoarce foaia!”. Al lor cum s-o fi numind?”
Silvia Mușătoiu
Unul dintre obiectivele programului propus de președintele Klaus Iohannis, România Educată, este „intensificarea eforturilor de sprijinire a cetățenilor pentru recuperarea eventualelor diferențe educaționale și pentru a evita perpetuarea unor inechități și a unor inegalități sociale”. În același raport se menționează nevoia de a construi un sistem educațional echitabil, adica un sistem care urmărește redistribuirea resurselor pentru a reduce decalajele educaționale care au apărut din cauza unor diferențe socio-economice. Una dintre aceste resurse sunt banii care, în cazul sistemului de învățământ, sunt distribuiți sub numele de bursă de ajutor social. În practică, echitabilitatea lipsește. Bursele sociale diferă de la sector la sector cu până la 200 de lei, deși nu există nicio explicație care să argumenteze că un copil orfan sau bolnav care învață în sectorul 6 are nevoie de mai puțin ajutor decât cel care merge la școală în sectorul 3.
Sectorul 1 nu oferă doar cele mai mari burse, ci și cele mai multe: 18.000. La capătul opus este sectorul 5, cu 10.000, mai puțin chiar și decât strict bursele de merit din sectorul 1. Primăria Sectorului 2 nu a menționat în hotărâre numărul de burse acordate pe fiecare categorie, ci doar totalul de 18.000.
De-a lungul anului, consiliile locale au aprobat proiecte privind acordarea stimulentelor financiare unor elevi. Unul dintre aceste proiecte a fost inițiat în sectorul 4, pentru cei „care au obținut rezultate deosebite la olimpiade și concursuri naționale și internaționale” (pe aceleași criterii se oferă și bursele de performanță). În semestrul I din anul școlar 2019-2020, 824 de elevi beneficiază de bursa de performanță de 50 de lei. Totuși, în proiectul menționat anterior, autoritățile locale au identificat doar 4 elevi cu rezultate deosebite. Alegerea nu este motivată în hotărâre.
Pentru anul școlar trecut, sectorul 1 a alocat 87.500 lei pentru elevii de gimnaziu care au obținut locuri la faza națională a olimpiadelor școlare. Premiile au constat în 35 de laptopuri.
Reprezentații elevilor s-au mobilizat
La finalul lui 2019, Consiliul Național al Elevilor a trimis o scrisoare deschisă Guvernului României: „societatea civilă solicită cuantumul minim pentru garantarea burselor în toate localitățile din România!”.
„Consiliul Național al Elevilor consideră prioritar ca, pentru a evita cazurile în care bursele sunt oferite în cuantumuri mult prea mici, chiar și în cazul burselor sociale, unde cuantumurile nu reflectă nevoile de subzistență (burse de 8 lei pe lună, în localități din județul Arad), cuantumul minim să fie impus autorităților publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern. Această măsură ar contribui la impunerea echității în sistemul de educație, dar și la diminuarea diferențelor drastice în ceea ce privește situația acordării burselor în mediul rural comparativ cu mediul urban, de exemplu.”
Luând în considerare cheltuielile de consum lunare ale unei gospodării, în medie, ei au propus ca valoarea burselor să fie calculată în funcție de salariul minim net pe economie:
- bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie;
- bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie;
- bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie;
- bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie.
Până acum, nu există o rezolvare a petiției lor.
Editor: Oana Despa
lasă un comentariu