Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău) avea, în anul 2025, cu 30% mai puțini arbori față de anul 2023. Cu toate că zonele ce au fost „chelite” de la an la an se pot observa prin intermediul imaginilor din satelit, în lipsa unui registru verde această pierdere a copacilor nu poate fi cuantificată cu precizie, conform celor transmise de Diana Culescu.
„Dezastrul este perceput la adevărata sa valoare doar de cei care au învățat să evalueze dintr-o privire starea vegetației și direcția înspre care se îndreaptă aceasta”, a mai transmis peisagista.
Zonele din Herăstrău care au rămas fără arbori
Cel mai mare parc din București a început să își piardă din copaci, unii dintre aceștia uscându-se, iar alții fiind tăiați. În perioada 2023 – 2025, circa 30% dintre arbori au fost pierduți, iar în prezent procentul de îndreaptă vertiginos către 50%.
Peisagista Diana Culescu a folosit Google Earth pentru ale arăta oamenilor zonele unde spațiul verde s-a diminuat. Zonele afectate sunt:
- intrarea dinspre Piața Presei, lângă restaurantul ”La Teatru”
- masivele care încadrează axul ce pornește dinspre Piața Charles de Gaulle
- intrarea dinspre Restaurantul Pescăruș, poziționată la nord față de zona Roaba de Cultură
- intrarea dinspre Arcul de Triumf
- masivele care încadrează axul aferent zonei de la ”roata mare” (intrarea dinspre Șoseaua Nordului).
„Fără un Registru Verde real, care să ofere datele necesare pentru realizarea unui plan de gestionare coerent, foarte foarte curând vom ajunge să pierdem mai mult de jumătate din arborii din Herăstrău”, a mai transmis peisagista.
„Plantare de arbori noi nu este o soluție”
Diana Culescu a explicat că, din nefericire, plantarea unor arbori care să îi înlocuiască pe cei pierduți nu este o soluția viabilă. Motivul pentru care înlocuirea copacilor nu ar remedia problema este că, la momentul actual, solul din Parcul Regele Mihai I este lipsit de microorganismele necesare arborilor pentru a se dezvolta.
Peisagista a explicat și cum s-a ajuns în această situație, motivele principale care au dus la degradarea solului fiind: strângerea excesivă a frunzelor uscate și expunerea solului prin tăierea excesivă a stratului vegetal.
„Arborii din Herăstrău nu mor pentru că sunt bătrâni, parcul înglobează specii care ar trebui să reziste 200-300 de ani în mediul urban, iar Herăstrăul are mai puțin de 100 de ani, ci pentru că administrația publică nu își face treaba, deși cheltuie anual sume importante din bugetul public pentru gestionare”, declară Diana Culescu.
CITEȘTE ȘI Ciprian Ciucu vrea să refinanțeze datoria Capitalei cu un nou împrumut de 280 de milioane de lei
Pregătirile pentru dezbaterea din parc, făcute pe repede-înainte
În data de 9 mai 2026, Ciprina Ciucu s-a întâlnit cu peisagiști, arhitecți și urbaniști, în zona Roaba de Cultură, pentru a discuta despre restaurarea Parcului Herăstrău. Diana Culescu a povestit cum, cu o zi înainte de acest moment, zona a fost cosmetizată pe repede-înainte, după cum urmează:
- acțiunea de eliminare a buturugilor pentru arborii uscați, proaspăt tăiați (atenție!!! au fost tăiați doar arborii uscați ce nu sunt folosiți pe post de stâlpi pentru firele electrice care traversează zona)
- acțiunea de ”punere în siguranță” a unui element construit din zona Roaba de Cultură, prin acoperirea zonei cu plasă de Buzău peste care este montat un material textil verde (normal! doar suntem în parc!) și peste care sunt așezate foi de hârtie cu atenționări pentru vizitatorii parcului, atenționări care au rolul de a transfera către noi – utilizatorii parcului – responsabilitatea pentru siguranța noastră
- acțiune de ”spoire” a unor elemente construite din zona Roaba de Cultură, probabil pentru ca acestea să ”dea bine în pozele” care vor fi realizate la dezbaterea de mâine
- acțiunea de tăiere a stratului vegetal care, desigur, contribuie și mai mult (pe banii noștri!) la distrugerea solului și la dispariția arborilor din acest parc istoric
Peisagista consideră că această cosmetizare reprezintă o dovadă a dezinteresului pe care administrația publică îl are pentru gestionarea profesională și coerentă a parcului.
„O imagine definitorie pentru activitatea de gestionare a Parcului Herăstrău cred că este cea în care se poate observa faptul că „cineva” a aruncat în silă o roabă de pietriș în groapa lăsată în urmă de dispariția unui arbore de aliniament, probabil pentru ca participanții la dezbaterea de sâmbătă să nu își frângă gâtul călcând în această groapă. Sunt curioasă cum s-ar înregistra această „lucrare de gestionare” în cadrul unui Registru Verde real, funcțional, realizat de PMB așa cum cere legea încă din 2007”, declară Diana Culescu.
Concluziile dezbaterii pentru regenerarea Parcului Herăstrău
În cadrul dezbaterii ce a avut loc în parcul istoric din Capitală în ziua de sâmbătă, 9 mai, primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a discutat cu specialiștii pentru a stabili care sunt principalele probleme și pașii de urmat pentru remedierea lor.
Conform informațiilor oferite de administrația public, cele mai mari probleme din Herăstrău sunt:
- Malurile surpate,
- Lipsa unui inventar al copacilor,
- Prea mult beton,
- Lipsa locurilor de joacă,
- Starea de degradare în care se află teatrul de vară,
- Zgomotul excesiv produs de terasele din zonă.
În urma aceste discuții s-a stabilit ca Ciprian Ciucu să aibă o întâlnire cu peisagiștii, în săptămâna 11-17 mai, în cadrul căreia aceștia să cadă de acord asupra temelor de proiectare. De asemenea, în paralel, urmează ca Fundația Comunitară București să realizeze un chestionar destinat bucureștenilor, astfel încât vizitatorii parcului și cei care stau în zonă să poată să își exprime dorințele pentru acest spațiu verde.
„Pe baza temelor de proiectare, se vor face studiile și documentația care vor spune unde și cum se intervine. Sperăm că până la sfârșitul anului vor ajunge în Consiliul General și vor fi votate. Anul viitor, vom putea aloca buget pentru regenerarea parcului”, a mai transmis Primăria Capitalei.
