Una dintre țintele pentru următorii 30 de ani pentru București este să ajungă cel mai mare centru de științe și antreprenoriat din Europa Centrala și de Sud-Est. Mai mult, în 2050, Bucureștiul ar avea toate șansele să fie capitala cafelei din Europa, iar studenții străini care vin să studieze aici să ia și acest lucru în considerare. Titulatura de Capitală a cafelei din Europa a mai fost obținută de București și în 2018. 

Vrem ca în următorii 30 de ani, Bucureștiul să devină centrul celei mai mari universități de știință și antreprenoriat din Europa Sudică, Centrală și de Est, peste Atena. Să devină cel de-al treilea, al patrulea oraș din Europa în care se face cu adevărat dezvoltare în tot ceea înseamnă soluții pentru crizele climatice și soluții sustenabile

A declarat Ciprian Stănescu, președinte Social Inovation Solutions, în cadrul dezbaterii Marele București

La nivel mondial sau european, universitățile bucureștene nu excelează și sunt departe de locurile fruntașe în clasamentele relevante. Spre exemplu, Universitatea din București este abia în primele 200 din lume în 2021 în privința performanțelor obținute de absolvenți, conform QS Graduate Emploiability Rankings.

În schimb, la nivel național, Bucureștiul domină clasamentul. Universitatea din București și Politehnica București sunt top 3 în clasamentul universităților anunțat de Ad Astra. Pe primul loc în acest clasament este Universitatea Babeș-Boliay din Cluj-Napoca.

București, capitala cafelei

Bucureștiul are atât „viață de noapte”, cât și „viață de zi” prin numeroasele cafenele de specialitate care se găsesc pe bulevardele și străzile Capitalei, susține Ciprian Stănescu. Președintele Social Innovation Solutions speră ca peste 30 de ani Bucureștiul să devină capitala cafelei din Europa.

Ciprian Stănescu este președintele Social Innovation Solutions.(FOTO: Ion Mateș)

Și, în al treilea rând, foarte mult despre cafea. De ce foarte mult despre cafea? Bucureștiul are și o viață de zi. Cafeaua e metaforă, da? Există o a treia categorie, din punctul meu de vedere, de nișe pe care Bucureștiul poate să se urce rapid ca să servească alte tipuri de atractivități. La partea de cafea suntem acolo sus la nivelul orașelor mari din Europa. Dacă am reușit la ceva ce nu e foarte la-ndemână. În afară de cafeaua la ibric, nu știam foarte multe. Dacă am reușit la cafea, reușim și la bere și la altele. 

A continuat Ciprian Stănescu

În 2018, Bucureștiul a fost declarat capitala cafenelelor în Europa, alături de Londra cu 250 de cafenele la activ. Există mai multe site-uri, articole și bloguri care fac recomandări de cafenele în care bucureștenii pot să-și petreacă timpul. Harta Bucharest Specialty Coffee Shops este făcută de Cristian Manafu.

Tot în 2018 Bucureștiul avea o cafenea cu specific pe 52.000 de locuitori, acest lucru clasând capitala nostră, înaintea Berlinului care are 63.000 de locuitori per cafenea și Conpenhaga, cu 72.000.

CITEȘTE ȘI:

ALTERNATIVA | Cum #rezistă, cu greu, localurile care au ales să respecte legea

Dezbaterea despre „București 2050” a avut loc la The Ark. Poate fi urmărită integral pe pagina de Facebook Buletin de București:

Aceasta a fost ultima discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre punctele vulnerabile și de interes pentru București. Dezbatera a fost moderată de Elena Calistru (președinte, Funky Citizens) și Cătălin Doscaș (reporter, Buletin de București).


Marele București este un proiect elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe estibucuresti.org // www.fb.com/estibucuresti.org

Citește mai multe detalii aici:

Marele București

(Visited 352 times, 1 visits today)