Aerul Capitalei și al județului Ilfov au rămas în 2025 sub „zodia” particulelor PM 2.5 și PM10, potrivit celui mai recent raport al Gărzii Naționale de Mediu. Analiza oficială confirmă o realitate pe care locuitorii din București și Ilfov o resimt zilnic: depășiri constante ale limitelor admise pentru aceste particule fine.
Cu concentrații dictate de un cumul de factori care transformă Capitala într-o zonă de risc pentru sănătate, particulele au fost generarte, în ordine, de traficul rutier intens, activitățile industriale și șantierele care ignoră normele de protecție a mediului.
Șantierele și stațiile de betoane ridică praful peste limitele legale
Datele furnizate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, citate în raportul Gărzii de Mediu pe 2025, indică faptul că zonele periferice și localitățile limitrofe din Ilfov sunt cele mai afectate. Praful de pe șantierele de construcții și din stațiile de betoane constituie o sursă majoră de poluare pe care autoritățile pare că nu reușesc să o țină sub control.
CITEȘTE ȘI Cazurile de gripă scad în Capitală. Numărul infecțiilor respiratorii este însă, în creștere
În cursul anului 2025, comisarii de mediu au identificat în București și Ilfov deficiențe care se repetă cu o frecvență alarmantă. Operatorii economici omit să respecte măsurile de protecție, fapt care permite vântului să transporte particulele fine direct în zonele locuite.
O altă problemă majoră este faptul că roțile autovehiculelor care părăsesc incintele șantierelor nu sunt spalate de noroi. Acesta, ajuns pe carosabil, se usucă, este măcinat și ridicat în aer de traficul de peste zi, sub formă de praf fin.
În plus, depozitarea necontrolată a materialelor de construcții și drumurile neasfaltate din Ilfov completează acest peisaj „criminal”. Rezultatul se traduce în depășiri frecvente ale pragurilor de alertă, în special în sezonul rece, când condițiile atmosferice favorizează menținerea poluanților la sol.
Amenzi cât două apartamente în noile complexuri rezidențiale pentru aerul Capitalei
Garda Națională de Mediu a raportat pentru anul 2025 un număr de 234 de controale la operatori economici cu potențial de poluare din zona București-Ilfov.
Dintre acestea, 34 de verificări au vizat instalații industriale cu impact major, iar alte 6 au vizat direct stațiile de betoane. În urma acestor intervenții, instituția a aplicat 128 de sancțiuni contravenționale.
Valoarea totală a amenzilor se ridică la 2.360.000 lei, adică puțin peste 500.000 de euro, sumă care să nu descurajeze practicile industriei locale de construcții în timp ce practicile sunt reluate la plecarea echipei de control.
Spre exemplu, cu această sumă pot fi achiziționate două apartamente într-un complex rezidențial ridicat recent în Capitală.
Poluarea generată de activitățile industriale și de încălzirea rezidențială în sezonul rece rămân, de asemena, în top. Raportul subliniază că emisiile din traficul rutier și praful de pe drumurile neasfaltate contribuie decisiv la degradarea calității vieții. Aerul Capitalei este mai toxic iarna.
Dronele și tehnologia împotriva arderilor ilegale din Ilfov și Giurgiu
Un fenomen care a luat amploare în 2025 este reprezentat de arderile ilegale de deșeuri în județele din jurul Capitalei. Pentru a combate acest flagel, Garda de Mediu a apelat la tehnologie modernă achiziționată prin PNRR.
Dronele și camerele video portabile au fost folosite pentru a monitoriza din aer zonele unde se ard cabluri și resturi de componente auto. În luna octombrie, o operațiune de amploare a vizat localitățile Sintești și Bolintin, zone recunoscute pentru volumul uriaș de deșeuri procesate ilegal.
Potrivit raportului, peste 120 de reprezentanți ai Gărzii de Mediu, Jandarmeriei și Poliției au participat la aceste acțiuni simultane. Rezultatul a fost confiscarea a 200 de tone de deșeuri și aplicarea unor amenzi de peste 700.000 lei.
Doar în zona Bolintin au fost efectuate 11 controale, în timp ce în Sintești au fost verificate 130 de persoane. Deși raportul prezintă aceste cifre ca pe un succes al cooperării interinstituționale, ele demonstrează mai degrabă amploarea industriei paralele de procesare a deșeurilor care otrăvește aerul Bucureștiului.
În ceea ce privește protecția resurselor de apă, raportul Gărzii de Mediu pentru 2025 nu prezintă situații specifice, precum dezastrul ecologic de la Otopeni.
Raportul subliniază că au fost verificate 988 de comune, orașe sau municipii și 17 societăți de vidanjare. Totuși, această monitorizare vizează doar operatorii autorizați, în timp ce evacuările ilegale de ape uzate direct în sol sau în rețeaua de canalizare pluvială continuă să fie o problemă majoră în localitățile din Ilfov care s-au dezvoltat imobiliar haotică. Această poluare, numită „difuză” în raportul Gărzii de Mediu afectează calitatea apelor de suprafață și a celor subterane pe termen mediu și lung și „condamnă” generațiile viitoare.
Lipsa transparenței privind dezastrul apelor de la Otopeni
Deși raportul pe 2025 detaliază cifre legate de amenzi și deșeuri confiscate, acesta păstrează o tăcere suspectă asupra unor incidente majore de poluare a apelor. Un exemplu critic este situația din zona Otopeni, acolo unde autoritatea locală deversează de ani de zile ape uzate netratate corespunzător iar primarul a fost trimis în judecată de DNA pentru deturnarea fondurilor destinate canalizării și unei stații de epurare, după cum Buletin de București a arătat aici.
În plus, documentul oficial nu conține detalii despre felul în care marii poluatori industriali din regiune gestionează deversările și impactul pe termen lung al acestora în cazul în care ajung în cursurile de cursurile de apă care traversează regiunea București-Ilfov, netratate.
CITEȘTE ȘI Cazurile de gripă scad în Capitală. Numărul infecțiilor respiratorii este însă, în creștere
