Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Mediu

Romsilva invocă decrete comuniste pentru a justifica drumul din Greenfield: Figurează ca „alee modernizată pentru vehicule” și „drum forestier și de agrement”

Romsilva invocă decrete comuniste pentru a justifica drumul din Greenfield: Figurează ca „alee modernizată pentru vehicule” și „drum forestier și de agrement”
Drumul prin pădurea Băneasa pentru Greenfield. Foto: Denisa Antonescu

Romsilva reacționează la raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului care a demolat baza legală a accesului auto prin Pădurea Băneasa. Instituția contrazice inspectorii ministeriali și susține că drumul forestier vizat nu este o construcție nouă, ci o infrastructură moștenită din perioada comunistă care a fost omisă din documente dintr-o eroare birocratică.

Ministerul Mediului a publicat recent concluziile verificărilor efectuate la Direcția Silvică Ilfov. Inspectorii au constatat că instituția a decontat lucrări și a permis accesul pe un tronson de drum care nu ar exista din punct de vedere juridic. Raportul impune măsuri dure, inclusiv demolarea lucrărilor neconforme, recuperarea prejudiciului și readucerea terenului la starea inițială, respectiv reîmpădurirea zonei disputate de activiștii de mediu și dezvoltatorii imobiliari.

Apărare bazată pe decrete comuniste

Reprezentanții Romsilva invocă documente emise în urmă cu jumătate de secol. Aceștia precizează că „drumul forestier indicativ D66 F002 (fostul D53), cu o lungime de peste 1,5 kilometri”, a fost dat în folosință oficial în anul 1974. Baza legală invocată este Hotărârea nr. 1068 din 18 septembrie 1972 a Consiliului de Miniștri, act normativ care nu ar fi fost abrogat niciodată.

Conducerea Romsilva insistă asupra faptului că acest drum nu a făcut obiectul vreunei retrocedări și nu a ieșit niciodată din proprietatea publică a statului.

«Drumul forestier respectiv se află în proprietatea publică a statului, fiind administrat de Ocolul Silvic București din cadrul Direcției Silvice Ilfov și figurează în amenajamentele silvice din anii 1974 și 1982 ca ”alee modernizată pentru vehicule” și ”drum forestier și de agremeent”, pietruit, cu lungimea de 1.522 metri, lățimea de 6 metri și suprafața de 0,89 hectare», se arată în comunicatul Romsilva.

„Misterul” dispariției din hărți

Contradicția majoră dintre raportul Ministerului și poziția Romsilva pleacă de la documentele de planificare silvică din ultimele trei decenii. Regia admite că, în anul 1991, a apărut o neconcordanță în acte. În contextul aplicării legilor fondului funciar, o „eroare materială” s-a strecurat în amenajamentul Ocolului Silvic București. Drumul a apărut trunchiat în hărți, fiind reprezentat doar parțial, deși suprafața scriptică de 0,89 hectare ar fi rămas neschimbată în evidențele contabile.

CITEȘTE ȘI Ministra Mediului pariază pe „compromisul” pentru Pădurea Băneasa. Președintele Federației Greenfield, coleg de filială USR cu Buzoianu

Această eroare a persistat zeci de ani și ar fi fost corectată abia prin amenajamentul silvic din 2020. Romsilva susține că îndreptarea erorii a urmat cursul legal iar documentul a fost avizat de comisia tehnică a Ministerului Mediului și aprobat ulterior prin ordin de ministru în mai 2023.

Banii publici și recuperarea investiției

In raport, ministerul Mediului a acuzat Direcția Silvică Ilfov că a cheltuit bani publici pentru reparația unui drum care nu exista legal pe toată lungimea sa. Romsilva susține însă că lucrările executate nu au fost de construcție nouă, ci exclusiv de reparații și întreținere a unei infrastructuri existente.

Oficialii regiei susțin cp banii au provenit inițial din fondurile proprii ale Direcției Silvice Ilfov, dar cheltuielile urmează să fie recuperate integral.

Recuperarea se bazează pe un contract civil de peaj, adică taxă de utilizare a drumului forestier, încheiat pe o perioadă de trei ani cu reprezentanții Greenfield.

Acuzațiile grave ale corpului de control

Argumentele Romsilva se lovesc însă de constatările din teren ale inspectorilor guvernamentali. Raportul Ministerului Mediului arată că funcționarii silvici au omis etape esențiale: nu există un dosar aprobat pentru schimbarea categoriei de folosință și lipsesc avizele necesare construirii sau reabilitării capitale de drumuri forestiere. Inspectorii consideră segmentul de legătură cu zona rezidențială o simplă linie parcelară peste care s-a intervenit abuziv.

CITEȘTE ȘI George Tuță: Pădurea Băneasa trebuie să devină arie protejată. Greenfield, fără noi autorizații

Mai mult, echipa de control a consemnat și o ruptură procedurală între structura centrală a Romsilva și direcția județeană. Tema de proiectare pentru reabilitarea drumului nu ar fi avut aprobarea conducerii centrale a Regiei, lucrările fiind decise și plătite la nivel local. Această autonomie decizională a Direcției Silvice Ilfov este vizată de Ministerul Mediului care cere anularea contractelor și readucerea pădurii la starea inițială.

Miza imobiliară și presiunea rezidenților

Drumul în cauză are o miză imobiliară uriașă pentru că asigură un acces secundar pentru mii de locuitori din cartierului Greenfield. Reprezentanții cartierului au invocat în repetate rânduri decizii ale instanțelor care le-ar fi favorabile.

Tribunalul București a respins anul trecut cererea organizațiilor de mediu de suspendare a contractului de acces, decizie interpretată de locuitori ca o validare. În prezent, măsura reîmpăduririi, solicitată imperativ de minister, ar elimina fizic posibilitatea tranzitului auto, și ar trasforma disputa juridică într-o situație de fapt ireversibilă.

CITEȘTE ȘI Eco-Civica acuză Federația Greenfield de dezinformare: Tribunalul nu a „validat” circulația auto în Pădurea Băneasa. Procesul de anulare a contractului cu Romsilva este încă în curs

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef la Buletin de București. Face presă de la 15 ani, când a debutat în media locală din Tecuci, și a parcurs de-a lungul a peste două decenii toate formatele jurnalistice: presă scrisă, radio, online și televiziune. În București, s-a format în redacțiile de știri radio ca reporter de teren, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM) și a coordonat editorial postul Realitatea FM, înainte de a trece în presa online, ca editor la B365.ro, pe subiecte de administrație a Capitalei.

    Din 2012 a lucrat în televiziune, mai întâi la Realitatea TV, ca reporter pe zona socială, editor de știri și reporter special în cadrul emisiunii de anchete „Reporterii Realității”, iar apoi în secția de Investigații a Digi24, unde a documentat dosare despre devalizarea patrimoniului public în campania „România furată”.

    În 2017 s-a alăturat, ca reporter special, echipei inițiale care a transformat tabloidul Libertatea în cotidian generalist și de investigație.

    Este jurnalist la Buletin de București din 2019, unde urmărește banii publici, proiectele de infrastructură și deciziile din administrația București-Ilfov.

    După ce a preluat și coordonarea Buletin de București ca redactor-șef, în iunie 2023, fără a renunța la munca de reporter, investigațiile pe care le-a semnat și editat alături de echipă au câștigat, în ani consecutivi (2024–2026), Premiile I, II și III la categoria „Presă locală” a Galei Superscrieri.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.