Banii pe care i-a plătit municipalitatea pentru subvenția la căldură, în ultimii 30 de ani, ar fi permis modernizarea sistemului de două ori, spune prorectorul Universității Politehnice București, Horia Necula. Mai mult, deși alimentarea centralizată cu agent termic este la baza cel mai eficient sistem posibil, nici măcar antreprenorii care au construit în ultimii ani aproape 100.000 de apartamente noi nu au ținut cont de acest aspect și, în loc să monteze centrale de bloc sau de cvartal, au mizat pe centralele de apartamente ale căror coșuri au fost montate lângă geamuri.
“Problema nu este una de specialist. E o problemă de administrație. Nu trebuie să fii specialist că să vezi ce se întâmplă azi în București. Investim sau cheltuim de circa 20-30 de ani subvenții pentru plata căldurii. E un calcul simplu, nu e filozofie, să vedem că banii care s-au cheltuit pentru subvenție permiteau practic modernizarea de două ori a rețelei de termoficare. Toată subvenția, toți banii noștri, se aruncă în pământ”, a declarat prorectorul Universității Politehnice București si fost decan al Facultatii de Energetica, Horia Necula, în cadrul celei de-a doua dezbateri “Marele București”.
În egala măsura, noile construcții apărute in ultimii 30 de ani, nu numai ca nu au fost racordate la sistemul centralizat, dar nu au ținut cont nici de reglementările in vigoare care obliga la crearea unor coșuri comune pentru centralele de apartament.
“S-au construit peste 100.000 de apartamente în București și dacă ne uităm doar din punct de vedere arhitectural vedem la fiecare geam un coș și o instalație exterioară de la aerul condiționat. Așa ceva este greu de întâlnit în alte state. Noi practic am mutat poluarea în casă. Am pus coșuri de fum la geamul nostru. Toate sistemele acestea individuale, adunat, poluează mai mult decât un sistem centralizat. Asta e realitatea și nu o poate contesta nimeni”, mai spune Horia Necula.
O rețea locala de termoficare in ansamblurile rezidențiale nou-construite ar fi putut să preîntâmpine problemele de poluare cu care se confrunta astăzi Capitala în sezonul rece.
“Nimeni nu poate să acuze consumatorul. Problema e tot la autorități, pentru că nu au constituit cadrul legislativ care să impună anumite soluții pentru cartierele acestea, măcar la nivel de centrale de cvartal sau centrale de scară, o termoficare locală, care ar fi putut fi integrată ulterior într un sistem al orașului și cu siguranță nu am fi avut poluarea care este astăzi”, a mai spus prorectorul Universității Politehnice București.
Acesta a fost a doua discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre subiecte vulnerabile și de interes pentru București. Pe 15 octombrie discutăm cu autoritățile și experții despre clădirile în paragină ale Bucureștiului.
Acest material face parte din seria „Marele București”, un proiect special, elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe EstiBucurești.org sau pe Facebook.
FOTO: Inquam Photos/George Călin
CITEȘTE ȘI
Criza apei calde | ELCEN ia cu împrumut țeavă de la Termoenergetica, după dezastrul de la CET Sud
Dezastru la CET SUD: termocentrala, oprită complet după ce mai multe echipamente au fost inundate
Poluare controlată. ELCEN a pornit instalațiile pe păcură de la C.E.T. Progresu