Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Saturday , 5 September 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainMediu

Un institut din Ilfov caută soluții inovatoare pentru reciclarea litiului din deșeuri industriale, într-un proiect european

2
reciclarea litiului
Foto: Pexels/Julia-Krasnoperova

Aproape un sfert din litiul produs în lume se pierde, pentru că reciclarea se concentrează aproape numai pe deșeurile de baterii, ignorându-le pe cele din deșeurile industriale. Proiectul european RELiEF, la care participă Institutul pentru Metale Neferoase și Rare, cu sediul în comuna Pantelimon-Ilfov, testează noi metode pentru reciclarea litiului și din alte surse, reducând risipa și dependența Europei de importuri pentru baterii.

Participanții la proiectul Recycling of Lithium from Secondary Raw Materials and Further (RELiEF), finalizat anul trecut, menționează că au recuperat peste 90% din litiul dintr-un tip de deșeuri industriale.

De ce este importantă reciclarea litiului

Litiul este metalul esențial pentru bateriile mașinilor electrice și ale dispozitivelor electronice, pe care în prezent Uniunea Europeană îl importă aproape în totalitate din afara blocului comunitar.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase (IMNR) a contribuit, alături de alți 11 parteneri din 7 țări europene, la proiectul derulat între iulie 2022 și decembrie 2025, care a reușit o rată de recuperare a litiului de 91,5% dintr-un tip de deșeu industrial și de 97% din ape reziduale industriale.

RELiEF a pornit de la o problemă simplă, dar costisitoare: aproximativ 27% din producția globală de litiu nu este, în prezent, reciclată, deși cererea pentru acest metal crește constant, pe măsură ce se extind piața vehiculelor electrice și cea a stocării energiei în baterii.

Uniunea Europeană depinde aproape integral de importuri pentru litiul folosit în aceste tehnologii, ceea ce face din reciclare o miză economică și strategică deopotrivă.

Proiectul, coordonat de compania belgiană Avesta Holding, și-a propus să dezvolte și să testeze, la scară de pilot industrial, tehnologii de recuperare a litiului din surse secundare, deșeuri industriale și ape reziduale rezultate din procesarea altor metale, și să demonstreze că materialul recuperat poate fi reintrodus în producția de baterii noi.

Tehnologiile dezvoltate în cadrul proiectului au vizat mai multe etape ale procesului: extracția litiului prin leșiere cu impact redus asupra mediului, recuperarea lui prin electrodializă, obținerea carbonatului de litiu și, în final, regenerarea catozilor de baterii uzate, folosind atât litiu comercial, cât și litiu recuperat prin aceste metode.

CITEȘTE ȘI: Un institut din București a simulat încă din 2022 scăderea Dunării la nivelul de criză de anul acesta. Proiect internațional finanțat de UE

Ce au făcut cercetătorii români

Echipa IMNR s-a ocupat de procesarea fluxurilor de litiu recuperat, transformându-le în materii prime pregătite pentru a fi folosite direct în producția de baterii, și de consolidarea unor rute de recuperare în circuit închis, conform proiectului.

Potrivit rezultatelor publicate de proiect, echipa română a demonstrat cu succes recuperarea unui carbonat de litiu de puritate ridicată din soluții purificate, precum și regenerarea materialelor catodice, folosind atât litiu comercial, cât și litiu recuperat prin tehnologiile testate în proiect.

Dincolo de partea strict tehnică, proiectul privind reciclarea litiului a inclus și o evaluare a ciclului de viață și o analiză de cost a soluțiilor dezvoltate, menite să arate dacă tehnologiile pot fi extinse la scară industrială, în cadrul unor lanțuri valorice circulare la nivel european, adică unele în care metalele critice sunt recuperate și refolosite, în loc să fie extrase din nou sau aduse din afara Uniunii Europene.

Subiect descoperit cu sprijinul Știință și comunicare.

CITEȘTE ȘI: Bucureștiul a recuperat masiv la digitalizare în ultimii șase ani, dar rămâne abia pe locul 14 în țară. Ce arată evaluarea realizată de Universitatea Babeș-Bolyai

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.