Capitala a făcut unul dintre cele mai consistente salturi din România la capitolul digitalizare, din perspectiva serviciilor de la distanță oferite de administrație, însă nu a reușit încă să intre în top 10.
O analiză realizată de Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) arată că Bucureștiul a sărit de pe locul 94, pe care se afla în 2020, la locul 16 în prezent. Excelează la conținutul informațiilor publicate și la serviciile online, dar rămâne în urmă la participarea cetățenilor. În plus, există diferențe importante între cele șase sectoare.
Totuși, doar unul din cinci orașe din și-a îmbunătățit constant serviciile de e-guvernare în ultimii șase ani, potrivit studiului realizat de cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai, care au lansat platforma publică www.orase-digitale.ro, unde cetățenii pot compara evoluția digitalizării celor 325 de orașe și municipii din România.
Mai mult, aproape șase din zece orașe (59%) au progresat până în anul 2023, după care au înregistrat un regres.
„Cele mai importante îmbunătățiri apar în domeniile în care există constrângeri externe, precum securitatea și serviciile online, respectiv cadrul legislativ și politicile europene. Categoriile opționale, precum participarea cetățenilor și calitatea conținutului publicat online, au scăzut față de nivelul atins în 2023;
Dezvoltarea serviciilor online a fost susținută de platforme comune, precum Ghișeul.ro, și de soluțiile oferite de furnizori privați”, mai arată cercetarea Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB,
Evoluție constantă a Bucureștiului în materie de digitalizare
Printre localitățile care au evoluat se află și Bucureștiul Potrivit platformei orase-digitale.ro, Capitala a urcat constant în toate cele trei evaluări realizate în 2020, 2023 și 2026, ajungând la un scor de 73,9 puncte. Cu toate acestea, performanța îi asigură doar locul 14 la nivel național, într-un clasament dominat de Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Constanța și Brașov.
Evoluția Capitalei în ultimii șase ani este una dintre cele mai constante din rândul marilor orașe. Dacă în 2020 scorul era de doar 48,2 puncte, fiecare ediție a evaluării a adus îmbunătățiri, ceea ce înseamnă că serviciile digitale au fost dezvoltate în mod continuu și nu doar printr-un proiect punctual.
Cu toate acestea, diferența față de primele clasate rămâne importantă. Cluj-Napoca, liderul clasamentului, a obținut 88,7 puncte, cu aproape 15 puncte peste București.
Unde stă bine Capitala și unde stă prost
Profilul Bucureștiului în materie de digitalizare arată că cele mai bune rezultate sunt obținute în domenii care țin de conținutul publicat pe site-urile administrației și de serviciile online disponibile pentru cetățeni.
Aceste categorii includ, printre altele: posibilitatea efectuării unor operațiuni online; publicarea informațiilor administrative; accesul la documente și formulare; disponibilitatea serviciilor digitale oferite cetățenilor și mediului de afaceri.
Aceste rezultate explică și creșterea scorului general al Capitalei în ultimii ani.
În schimb, una dintre cele mai slabe componente ale evaluării este participarea cetățenilor. Această categorie analizează modul în care administrația facilitează consultarea publică și implicarea locuitorilor prin intermediul platformelor digitale, inclusiv transmiterea ședințelor de consiliu, consultările publice sau alte mecanisme de participare online.
Capitala a obținut doar 55,3 puncte din 100 posibile, potrivit plaformei realizată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj.
Diferențe între sectoare
Platforma permite și compararea celor șase sectoare ale Capitalei, iar rezultatele arată că dezvoltarea nu este uniformă.
Există sectoare care obțin scoruri mai bune la serviciile online și la organizarea informațiilor publicate pe site, în timp ce altele performează mai bine la capitolul participare sau ergonomie.
Indexul realizat de cercetătorii UBB nu evaluează digitalizarea internă a primăriilor, ci ceea ce vede și poate utiliza cetățeanul. Scorul este construit pe baza a 46 de indicatori, grupați în cinci categorii:
- securitate și confidențialitate;
- ergonomie;
- conținut;
- servicii online;
- participare. (Orase Digitale)
Autorii subliniază că o primărie poate avea procese interne complet digitalizate fără ca acest lucru să fie vizibil pentru cetățeni. Tocmai de aceea, indexul măsoară exclusiv calitatea serviciilor digitale disponibile prin site-urile administrațiilor locale.
Subiect descoperit cu sprijinul Știință și comunicare.
