Curtea de Apel București a decis, vineri, că Romsilva este obligată să redeschidă drumul auto prin Pădurea Băneasa, pe care l-a închis în iunie anul acesta.
Decizia este definitivă și este valabilă până când va apărea o sentință în procesul dintre stat și Federația Greenfield, organizația ce reprezintă locuitorii din cartierul din nordul Bucureștiului și care a primit, prin contract, drept de utilizare a drumului.
„Curtea de Apel București tocmai a obligat azi Romsilva să fie deschis drumul auto prin Băneasa până la judecata pe fond. Nu contează, așadar, că acolo corpul de control al Ministrului Mediului a descoperit că nu era nici măcar drum forestier.
Aceasta e justiția pe care AUR și PSD tocmai au votat-o acum câteva zile că nu trebuie reformată. Oare câți români cred că asta e normalitatea?”, a scris vineri Diana Buzoianu, ministrul Mediului, unul dintre demnitarii care a militat pentru ca circulația auto să fie scoasă din Pădurea Băneasa.
Drumul auto prin Pădurea Băneasa a rămas închis doar trei luni
Romsilva a reziliat, în această vară, contractul care permitea locuitorilor cartierului Greenfield să circule cu mașina pe drumul forestier din Pădurea Băneasa, singura pădure urbană a Bucureștiului. Decizia, notificată pe 2 aprilie și intrată în vigoare pe 2 iunie 2026, a venit după mai bine de un an de conflict între Ministerul Mediului, presat de mai multe organizații neguvernamentale care au cerut constant închiderea acestuia, și Federația Greenfield, care a susținut că accesul auto este singura soluție pentru cei peste 7.000 de locuitori ai cartierului.
Cartierul rezidențial Greenfield, aflat la marginea Bucureștiului, spre Otopeni, s-a dezvoltat ani la rând cu o singură cale de acces rutier, deși dezvoltatorul promisese încă din 2021 o a doua ieșire, spre șoseaua de centură.
Potrivit actualului viceprimar al Sectorului 1, Iulian Hatmanu, acel drum, evaluat la circa 2,5 milioane de euro, ar fi trebuit finalizat în 2021, dar nu a fost construit, iar dezvoltatorul ar fi economisit astfel aproximativ 4,3 milioane de euro.
În aprilie 2024, Consiliul General al Municipiului București a aprobat deschiderea drumurilor forestiere din Pădurea Băneasa pentru circulația publică, iar în octombrie 2024 primarul general Nicușor Dan a propus o soluție de compromis: drumul prin pădure să rămână deschis temporar, maximum patru ani, cu obligația dezvoltatorului de a construi, până la expirarea acestei perioade, ieșiri permanente spre șoseaua de centură.
Autoritățile au descris atunci cartierul drept „un exemplu tipic de dezvoltare urbană speculativă, în care s-au construit locuințele înaintea căilor de acces”, într-o zonă unde populația, de aproximativ 6.000 de locuitori la acel moment, era estimată să ajungă la 15.000.
În decembrie 2024, G4Media a dezvăluit că mai multe lucrări de reabilitare a drumului auto de 1,5 kilometri prin Pădurea Băneasa, cu pietruire și defrișare de vegetație, au fost plătite de Romsilva, dar ținute, potrivit relatărilor, departe de atenția publică, până când școala privată Avenor, aflată în cartier, a anunțat public înțelegerea.
Romsilva a susținut, la acel moment, că drumul exista dinainte de 1990 și că lucrările reprezintă doar o reabilitare a unei obligații legale preexistente, nu deschiderea unei căi noi.
În plus, la începutul lunii martie 2025, Direcția Silvică Ilfov, prin directorul Cezar Răduță, a semnat un contract de acces auto (contract de peaj) prin Pădurea Băneasa cu Federația Greenfield Băneasa și asociația „Impact pentru Viitor”, pe o durată de cinci ani, în valoare de 20.000 de euro pe an (100.000 de euro plus TVA, în total). Banii ar fi provenit de la locuitorii din Greenfield, sub forma unei taxe pentru folosirea drumului.
Deschiderea efectivă a circulației, programată inițial pentru 12 martie 2025, s-a amânat pentru instalarea unui sistem de bariere și camere de recunoaștere a numerelor de înmatriculare, iar accesul cu plată, prevăzut de contract, a intrat efectiv în vigoare abia din septembrie 2025.
Pe 29 mai 2025, printr-un act adițional, Romsilva a renunțat chiar la dreptul de a rezilia unilateral contractul, stabilind că acesta poate fi reziliat de oricare parte doar după ce o instanță confirmă acest lucru.
Opoziția ONG-urilor și bătălia din instanță
Reacția organizațiilor de mediu a venit rapid. Pe 13 martie 2025, 30 de organizații și grupuri civice au lansat un apel comun cu privire la drumul auto prin Pădurea Băneasa, avertizând că „deschiderea circulației auto pe un drum forestier înseamnă fragmentarea pădurii, care duce, în timp, la degradarea ireversibilă a ecosistemului natural”, și cerând Ministerului Mediului să investigheze legalitatea contractului dintre Romsilva și Federația Greenfield.
Câteva zile mai târziu, pe 17 martie 2025, ministrul de atunci al Mediului, Mircea Fechet, s-a poziționat public împotriva proiectului: „Nu sunt de acord cu transformarea acelei bucăți de pădure într-o șosea sau drum expres […] putem tranzita o pădure pe jos, cu bicicleta, dar în niciun caz nu sunt de acord cu transformarea pădurii într-o șosea.”
Pe 8 septembrie 2025, o coaliție de 45 de ONG-uri, printre care Fundația Centura Verde, Asociația Parcul Natural București, Fundația ECO-CIVICA, Rețeaua pentru Natură Urbană și grupul civic „Salvați Codrii Vlăsiei”, a cerut, printr-o solicitare adresată conducerii Romsilva, rezilierea contractului care permite circulația auto prin pădure, invocând poluarea aerului și fonică, riscurile pentru siguranța publică și o „interpretare abuzivă și ilegală” a Codului Silvic de către Direcția Silvică Ilfov, care ar permite accesul auto pe drumuri forestiere doar proprietarilor de terenuri, nu unor cartiere rezidențiale din afara pădurii.
Bătălia s-a mutat și în instanță, cu rezultate contestate de ambele părți. Pe 13 august 2025, o cerere de suspendare a contractului de peaj, depusă de Eco-Civica și Agent Green, a fost respinsă ca inadmisibilă de instanță, cele două organizații fiind obligate la plata cheltuielilor de judecată.
Federația Greenfield a prezentat public decizia drept o validare a legalității contractului, declarând, pe 3 septembrie 2025, că acesta „a fost validat de Tribunalul București”.
Fundația Eco-Civica a respins însă această interpretare, acuzând Federația de dezinformare: „Tribunalul nu a «validat» contractul de peaj. Doar chestiuni procedurale au fost soluționate” — respingerea fiind, potrivit ONG-ului, una de formă, nu o judecată pe fondul legalității contractului. Un proces separat privind anularea pe fond a contractului rămăsese, la acel moment, fără termen stabilit.
Noul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, vrea ca drumul auto prin Pădurea Băneasa să fie închis
Pe 31 august 2025, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a confirmat intenția de a proteja legal întreaga pădure: „Da, Pădurea Băneasa trebuie să fie toată trecută ca arie naturală protejată”, a anunțat ea, precizând că demarează procedurile administrative și organizează o dezbatere publică la minister.
În replică, Federația Greenfield i-a scris ministrei, cerând menținerea administrării pădurii de către Romsilva, o dezbatere publică mai amplă și, fără a o menționa explicit, păstrarea posibilității de acces auto printr-un drum forestier, criticând abordarea proiectului de protecție drept una „rapidă, fără dezbatere și consultare publică”.
Pe 19 decembrie 2025, Parcul Natural București a lansat o petiție pentru instituirea regimului de arie naturală protejată pentru întreaga pădure, strângând peste 3.600 de semnături.
Cea mai dură lovitură administrativă a venit pe 11 februarie anul acesta, când Corpul de Control al Ministerului Mediului a publicat un raport care a constatat nereguli grave: un tronson de 0,72 kilometri din drumul forestier, între amenajamentele silvice 22-23, ar fi fost adăugat artificial în documentele de planificare, fără autorizare, fără documentație aprobată de schimbare a categoriei de folosință, fără proiect tehnic și fără autorizație de construire.
Raportul a constatat că Direcția Silvică Ilfov a decontat lucrări de întreținere pe acest tronson, deși el nu există, din punct de vedere juridic, ca drum forestier legal, un prejudiciu pentru bugetul public.
Ministerul Mediului a cerut desființarea lucrărilor neconforme, recuperarea integrală a banilor publici cheltuiți, anularea contractului cu Federația Greenfield și reîmpădurirea zonei afectate. Romsilva a contestat concluziile, susținând că drumul ar fi fost dat în folosință oficial încă din 1974, printr-un ordin ministerial din 1972 niciodată abrogat, iar omiterea lui din evidențe ar fi doar o eroare birocratică.
La doar o zi după publicarea raportului, pe 12 februarie anul acesta, utilaje grele au apărut pe drumul aflat în dispută, compactând și modernizând suprafața, lucrări care păreau o pregătire pentru asfaltare, nu o desființare, așa cum ceruse ministerul.
Federația Greenfield a susținut, pe 14 februarie, că este vorba doar despre întreținere de rutină, „nivelarea gropilor și remedierea denivelărilor cauzate de uzură și condiții meteo”, nu despre o extindere sau asfaltare, reamintind că accesul rămâne limitat la vehicule de maximum 3,5 tone, în intervalele orare 7:00-10:00 și 15:00-18:00, în zilele lucrătoare.
În cele din urmă, pe 2 aprilie, Romsilva a notificat Federația Greenfield că reziliază contractul de acces auto, invocând teoria impreviziunii, prevăzută de articolul 1271 din Codul Civil, argumentând că executarea contractului a devenit „excesiv de oneroasă” din cauza unor „împrejurări excepționale”, neprevăzute la momentul semnării: reacțiile civice masive, expunerea mediatică negativă și daunele aduse imaginii publice a instituției, prin „atacuri, calomnii și manifestări tendențioase”.
Rezilierea a intrat în vigoare pe 2 iunie 2026, după un termen de preaviz de 60 de zile. Cu câteva săptămâni înainte, sistemul de camere de supraveghere de pe drum fusese furat, blocând, practic, principala rută de ieșire pentru cei peste 6.000 de locuitori.
Federația Greenfield a contestat rezilierea drept „abuzivă, nejustificată și profund inechitabilă”, susținând că notificarea ar fi venit de la o entitate care, în opinia sa, nu era parte semnatară a contractului inițial, și subliniind că două din cele trei segmente ale drumului sunt folosite, de fapt, de toți bucureștenii, nu doar de locuitorii cartierului.
Președintele federației, Cătălin Diaconescu, a anunțat că organizația a angajat reprezentanți legali pentru a contesta decizia și a declarat că drumul „rămâne deschis” pentru locuitori, „în baza contractului aflat în vigoare”, poziție menținută chiar și după intrarea în vigoare a rezilierii, pe motiv că un proces privind legalitatea acesteia este încă în curs.
Pe 22 iunie, reprezentanții federației s-au întâlnit cu viceprimarul Sectorului 1, Daniela Stanciu, cerând redeschiderea drumului forestier dinspre Vadul Moldovei, chiar înainte de finalizarea completă a proiectului alternativ, motivând criza de mobilitate a peste 7.000 de locuitori dependenți de o singură stradă cu capacitate redusă de trafic.
Federația a legat cererea și de întârzierile la construcția unui complex școlar din cartier, demarat în 2024, al cărui termen inițial, 31 august 2026, devenise, potrivit reprezentanților ei, nerealist, avertizând că, fără un acces rezolvat până în 2027, „riscăm să avem o clădire nouă, goală, din lipsă de profesori”, în condițiile în care Colegiul Avenor ar cheltui deja anual sute de mii de euro pentru transportul cadrelor didactice și al elevilor, din cauza blocajelor de trafic. P
otrivit acelorași reprezentanți, Romsilva și-ar fi arătat, informal, disponibilitatea de a transfera administrarea drumurilor forestiere și a pădurii către Sectorul 1.
