Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 26 August 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleFeaturedPrimărie

„Taxa pe inundație”. Apa Nova strânge încă un leu pe metru cub de la bucureșteni pentru investiții în rețele și iese din „managementul riscului la inundații” la nivelul Capitalei

8
Inquam Photos /Codrin Unici
FOTO: Inquam Photos /Codrin Unici

Factura de apă a bucureștenilor ar urma să se scumpească printr-o taxă nouă, distinctă, destinată exclusiv finanțării unui fond de 300 de milioane de euro ce ar urma să fie folosit de Apa Nova pentru modernizarea infrastructurii.

Proiectul de hotărâre se află pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) din 28 august și propune aprobarea Actului adițional nr. 13 la contractul de concesiune a serviciului de apă și canalizare, încheiat încă din anul 2000 între Primăria Capitalei și Apa Nova București S.A.

Proiectul de hotărâre, „strategic” pentru buna funcționare a sistemului de apă-canal, ascunde o realitate cinică pentru consumatorii „captivi” din Capitală.

Administrația locală și compania franceză vor să impună o ajustare extraordinară a tarifului, motivată de noi programe de investiții și de schimbările climatice.

„Piesa de rezistență” din noul acord poartă denumirea de Programul Investiții în Infrastructură pentru Dezvoltare Urbană (PIIDU) al cărui cost final ajunge în buzunarul cetățeanului.

Investiții de sute de milioane din buzunarul bucureștenilor

Proiectul de hotărâre analizat de Buletin de București arată că noul program de investiții împarte responsabilitățile în două componente distincte. Apa Nova primește sarcina să realizeze direct investiții de aproximativ 300.000.000 de euro până în 2037, când expiră contractul încheiat în urmă cu două decenii.

Aceste fonduri uriașe susțin extinderea rețelelor în zonele noi ale orașului și creșterea teoretică a siguranței sistemului de canalizare.

Partea „exotică” apare însă la componenta dedicată Primăriei. Primăria comandă lucrări, iar Apa Nova le execută dintr-un cont Escrow, gestionat de o bancă de regulă, o terță parte care „ține banii”.

Compania trebuie să alimenteze acest cont printr-o contribuție fixă, cu o valoare care adaugă la un metru cub de apa facturat către cetățeni încă 0,1645 EUR/m3, respectiv circa 0,81 de lei la cursul actual al euro.

Odată aprobate aceste clauze în Consiliul General, ApaNova obține dreptul contractual de a declanșa procedura pentru o ajustare extraordinară a tarifului.

Pretextul climatic și noile scumpiri

La o privire mai atentă, actul adițional introduce o veritabilă taxă pe inundație. „În contextul schimbărilor climatice care determină modificarea profilului, frecvenței și intensității precipitațiilor înregistrate pe teritoriul Municipiului București și conduc la apariția repetată a acumulărilor de apă și a inundațiilor în anumite zone ale orașului, Municipiul București se află în situația de a adopta și implementa măsuri urgente pentru prevenirea și reducerea riscului de inundații și pentru limitarea efectelor acestora.

Deși Sistemul de Canalizare nu constituie, potrivit legislației specifice, un sistem de apărare împotriva inundațiilor, funcționarea corespunzătoare și dezvoltarea acestuia au un rol important în gestionarea efectelor generate de precipitațiile intense, prin preluarea, transportul și evacuarea apelor meteorice”, se arată în proiectul de hotărâre consultat de Buletin de București.

Același proiect de hotărâre stipulează însă că firma cu acționariat francez nu își asumă răspunderea pentru inundațiile propriu-zise.

Investițiile majore puse pe umerii consumatorilor nu oferă astfel, nicio garanție că orașul nu se va „scufunda” la prima ploaie torențială de după „investiții”. Textul actului adițional protejează operatorul privat de eventuale sancțiuni sau daune provocate de inundații.

În acest context, investițiile în modernizarea și dezvoltarea Sistemului de Canalizare nu au ca finalitate transformarea acestuia într-un sistem de apărare împotriva inundațiilor și nici transferul către Concesionar a atribuțiilor și responsabilităților specifice autorităților competente în domeniul managementului riscului la inundații, al apărării împotriva inundațiilor și al gestionării situațiilor de urgență”, se mai arată în documentul consultat de Buletin de București.

Tradus, compania strânge banii din facturi, „adaptează” rețeaua, dar în cazul în care sistemul cedează, responsabilitatea aparține exclusiv autorităților publice.

CITEȘTE ȘI EDITORIAL | Furtuna violentă din București se numește Apa Nova

Eșecul fondurilor europene din Voluntari

Noul actul adițional acoperă și o gafă administrativă istorică. Primăria Capitalei a construit cu bani europeni rețele de apă și canalizare în cartierul Henri Coandă de lângă Aeroportul Băneasa, după ce o sentință judecătorească definitivă a obligat primăria să execute lucrări inclusiv pe teritoriul administrativ al orașului Voluntari.

Legislația națională interzice ca o unitate administrativă să dețină bunuri de utilitate publică pe teritoriul altei unități. În același timp, normele europene blochează înstrăinarea acestor bunuri pe perioada de durabilitate a proiectului, în cazul de față până în 2034.

Soluția găsită impune preluarea temporară a infrastructurii de către Apa Nova. Daca noua rețea nu este pusă în funcțiune, aflată teoretic în garanție și fără pierderi, proiectul risca să atragă penalități sau chiar să fie dispusă returnarea fondurilor către Uniunea Europeană.

Crește și „taxa de funcționare” pentru aparatul birocratic care supraveghează Apa Nova

Sub umbrela noului act adițional și Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice primește fonduri majorate. Instituția subordonată primarului general încasează direct din facturile de apă o taxă anuală ca să funcționeze ca un arbitru independent între cetățean, municipalitate și Apa Nova.

Rolul ei teoretic presupune monitorizarea respectării indicatorilor de performanță asumați prin contractul de concesiune din anul 2000. Specialiștii din această direcție trebuie să verifice parametrii tehnici, calitatea apei epurate, presiunea din rețea și au competența de a penaliza eventualele abateri ale operatorului privat. Banii pentru funcționarea acestei „comisii” nu provin de la bugetul local, ci direct din facturile achitate de bucureșteni.

Acum, noul act adițional propune ca taxa de funcționare să sară de la 550.000 euro la 880.000 euro odată cu prima zi a anului 2027.

Din acești bani, 670.000 euro acoperă exclusiv cheltuielile de funcționare și capital ale instituției, în timp ce diferența de 210.000 euro asigură plata onorariilor pentru Comisia de Experți internaționali.

Cât costa apa potabilă și canalizarea în București

Tariful actual perceput de Apa Nova este de 7,98 lei/mc pentru apă potabilă și 4,21 lei/mc pentru canalizare, adică 12,19 lei pentru fiecare metru cub de apă folosită și evacuată. Contribuția nouă de aproximativ 0,81 lei ar însemna, așadar, o majorare de circa 7-8% a facturii curente.

Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în ședința CGMB din 28 august 2026.

CITEȘTE ȘI EDITORIAL | Unde sunt banii de investiții în canalizare? Două proiecte majore, de „tăiat vârful viiturii”, zac în sertarele ApaNova

Autori

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef Buletin de București. Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani, când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. În București a lucrat în redacții radio ca reporter, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM), unde a acoperit domeniile politic, economic, social și externe. Ulterior, a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experiența în jurnalismul online a dobândit-o la portalul B365.ro, unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La Realitatea TV a fost, pe rând, reporter la secția Social, reporter special la emisiunea de reportaje și anchete „Reporterii Realității”, dar și editor al jurnalelor de știri. Ulterior, a făcut parte din secția de Investigații de la Digi24 și a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017, ca reporter special, în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. Este jurnalist Buletin de București din 2019.

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Cătălin Doscaș

Reporter și redactor-șef Buletin de București. Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani, când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. În București a lucrat în redacții radio ca reporter, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM), unde a acoperit domeniile politic, economic, social și externe. Ulterior, a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experiența în jurnalismul online a dobândit-o la portalul B365.ro, unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La Realitatea TV a fost, pe rând, reporter la secția Social, reporter special la emisiunea de reportaje și anchete „Reporterii Realității”, dar și editor al jurnalelor de știri. Ulterior, a făcut parte din secția de Investigații de la Digi24 și a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017, ca reporter special, în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. Este jurnalist Buletin de București din 2019.

pe același subiect

ArticoleBuletin de IlfovMain

Ilfov | „Școală verde” în Buftea. Clădirea a fost ridicată cu fonduri din PNRR și respectă standardul nZEB

Clădirea Școlii gimnaziale Buftea a fost terminată. Este prima „Școală verde” finalizată...

ArticoleȘtiri

Temperaturile scad în Capitală. La sfârșitul săptămânii revin zilele călduroase

Meteorologii anunță că temperaturile scad în Capitală. Zilele călduroase se întorc, potrivit...

ArticoleȘtiri

Primăria Sectorului 2 continuă spălarea mecanizată a străzilor. Alte două zile de „Curățenie la bordură”

Primăria Sectorului 2 face din nou „Curățenie la bordură”. Spălarea mecanizată a...