Capitala cedează la fiecare ploaie, doar că de data asta pare că a cedat istoric. Un aproape banal episod de „vreme severă“, cu care suntem obișnuiți deja, a paralizat complet Bucureștiul și județul Ilfov. Autoritățile au emis „19 avertizări meteo nowcasting” pentru precipitații în puțin peste 12 ore, iar canalizarea nu a mai făcut față. Bilanțul Inspectoratului pentru Situații de Urgență arată limitele unei rețelei edilitare care a capitulat, mai ales pe verticală.
Și nu e vorba doar despre schimbările climatice pe care dă toată lumea vina. Sistemul public a clacat.
Simplu.
Două incidente critice rămân după noaptea trecută în istoria Capitalei.
Dacă până acum eram obișnuiți cu inundații recurente în pasajul rutier de la Unirii și infiltrații sporadice în rețeaua de metrou, acum apa a inundat complet pasajul Poligrafiei, iar la Victoriei 2, în subteran, mai este curent electric doar pentru becurile și lămpile de pe tavan.
De data asta, la Poligrafiei, ISU menționează clar cum „pompierii au înotat pentru a verifica interiorul acestor autoturisme”, în eventualitatea în care s-ar afla „posibile persoane surprinse” sub apă.
Asemenea scene arată eșecul rețelei de canalizare, într-un oraș care are două căi naturale, de evacuare a apelor meteorice: râul Colentina, cu a sa salbă de lacuri, și Dâmbovița.
CITEȘTE ȘI VIDEO | Cod roșu de vijelie și ploi în București și Ilfov: vânt de 70 de km pe oră
Promisiuni și declarații oficiale privind investițiile în canalizare
Anul trecut, tot la finalul lui iunie, Mădălin Mihailovici, directorul general al ApaNova, oferea un interviu pentru Buletin de București, în urma unui editorial tăios al subsemnatului: Furtuna violentă din Bucuresti se numește ApaNova.
Oficialul a susținut, pe parcursul câtorva ore de discuții, constant ideea că „sistemul este pregătit întotdeauna”.
Mai mult, acesta afirma cu certitudine un detaliu: „Eu nu am văzut în București să ne dăm cu barca”.
Un an mai târziu, pompierii tocmai au contrazis această teoremă. ApaNova invocă mereu presiunea pe rețea din cauza ploilor scurte și intens,e iar compania pasează, printre rânduri, responsabilitatea la administrația locală.
„Primăria Generală va avea nevoie de investiții suplimentare”, ni s-a transmis atunci.
Mai exact: BUCUREȘTIUL ARE NEVOIE URGENT DE REZERVOARE SUB PARCURILE IZVOR, OPEREI ȘI TINERETULUI, pentru a preîntâmpina inundarea zonelor de risc.
Proiectele în cauză vizează capacitatea rețelei de a prelua excesul. Uriașele bazinele ar proteja astfel orașul exact pe „vârfurile de viitură”.
Planurile există. Documentațiile stau la sertar. Șantierele lipsesc complet.
Primăria Municipiului București, acum PNL, operează un buget de 2,5 MILIARDE de euro. Pe locul 2 este Primăria Sectorului 4, acum PSD, cu peste 2 MILIARDE. În concluzie, dacă adunăm toți banii Capitalei și Ilfovului cred ca am putea muta orașul cu totul, pe un deal.
Sunt foarte mulți bani și nu știm cu certitudine dacă din aceste sume colosale sunt alocate cu prioritate, în vreun fel sau altul, fonduri pentru infrastructura de canalizare.
La ora la care scriu aceste rânduri, echipele ISU abia fac față apelurilor. Angajații municipalității aflați în slujba noastră, plătiți de noi, intervin târziu. Pompierii preiau sarcinile primăriilor. Ei curăță drumurile, taie copacii și scot apa din clădiri. Primarii „comunică”.
Rețeaua principală de sub Dâmbovița nu mai face față. ApaNova și Primăria discută de ani întregi despre o casetă inteligentă de ape uzate.
Dezbaterile nu țin loc de conducte. Fără bazinele de retenție de la Tineretului și Eroilor, orașul va repeta acest scenariu poate chiar astăzi.
Concret, bazinele ar funcționa ca un amortizor simplu. Ele ar capta ploile abundente. Structurile le-ar stoca temporar. Pompele le-ar elibera controlat după trecerea furtunii. Această tehnologie ar salva milioane de euro anual, doar din daune auto. Sunt niște gropi, de fapt.
Investițiile în canalizare stagnează în avize. Primăria blamează „mut” concesionarul rețelei publice de apă-canal. ApaNova arătă cu degetul spre municipalitate.
Cetățeanul plătește pagubele din buzunar, în timp ce factura lunară include tarife pentru apa meteorică.
La final, banii intră în conturi. Apa intră în casele și mașinile oamenilor și rămânem cu acel „trebuie”.
Peste care ni se trage apa, din Ceruri.
