După modelul american – de ce nu? – unde există o listă de nume prestabilite pentru uraganele sezoniere, la noi ar fi mai simplu: doar Apa Nova, doar atât, de fiecare dată când plouă.
O ploaie de cel mult o oră a transformat Capitala, pe alocuri, într-un ștrand de ocazie insalubru. Apa care a inundat străzile, parcările și mijloacele de transport în comun nu numai că nu este recomandată pentru agrement, ci a fost efectiv pestilențială.
În astfel de situații, sistemul de canalizare care adună toată mizeria orașului, ce ne curge fără să știm pe sub picioare în zilele însorite, se face una cu apa de ploaie, iar atunci când călcăm până la genunchi ne umplem de noroc.
Furtuna violentă din București. Un sistem de canalizare la pământ
Într-un oraș civilizat, cu investițiile la zi într-un sistem crucial pentru existența sa, canalizarea ar trebui să fie în principal de două tipuri: una pentru ape menajere și una pentru ape pluviale/meteorice, cu evacuări distincte.
Asta înseamnă infrastructură gândită cu cap, întreținută și extinsă în ritmul dezvoltării urbane.
Este drept că, în trecut, Apa Nova avea în desfășurare proiecte-pilot de genul, la fel cum exista un proiect de vane automatizate care să poată fi comutate de la distanță în cazul fenomenului de „ploi-spot”.
Pentru că asta s-a întâmplat, de fapt, ieri în București, doar că la o scară puțin mai mare. În teorie, de vreo 30 de ani, Capitala, prin dimensiunea sa de metropolă autentică, poate înregistra, spre exemplu, o rupere de Ceruri în Militari, iar în parcul IOR – sau ce a mai rămas din el – să fie soare și abia să adie vântul.
Cantitatea de precipitații, cum este firesc, pune presiune pe sistemul de colectare al apelor reziduale local.
Astfel, doar prin simple apăsări de buton, sistemul de canalizare din Sectorul 6 ar putea să fie prioritizat către Glina și Caseta de Ape Uzate de sub Dâmbovița, în detrimentul celui din Sectorul 3, care poate sta temporar, sub presiune redusă, pe canalele colectoare principale existente.
Și este doar un exemplu, chestiunile sunt, în esență, mult prea specifice.
Pentru că aceste lucruri se învață la Facultatea de Hidrotehnică, unde sunt discipline precum Inginerie Sanitară, nu în birouri de PR.
CITEȘTE ȘI: VIDEO | Apa Nova: Ploaia de luni a fost cea mai consistentă din ultimii 100 de ani
Misterul marilor planuri de investiții „dispărute”
Investițiile în vane automatizate făcute de concesionarul rețelei de apă-canal a Capitalei au dispărut din comunicările publice, la fel cum nu se mai știe nimic despre sistemul de drenaj de pe lângă Dâmbovița, care poate modifica nivelul pânzei freatice de sub București și despre care scriam aici în urmă cu aproape 13 ani.
Între timp, de pe site-ul ApaNova, aflăm frugal cam despre ce investiții comunică colosul francez: cu excepția unor extinderi și recalibrări, mai consistente, care și așa suferă întârzieri, în București încă se înlocuiesc bucăți de rețea de apă potabilă din azbociment.
Materialul este interzis în toată Uniunea Europeană pentru astfel de întrebuințări, din cauza compușilor cancerigeni pe care îi conține. Teoretic, aceste conducte ar fi trebuit scoase din uz de aproape două decenii.
În practică, Bucureștiul încă le folosește. Și da, România este în UE din 2007.
Vina naturii sau a infrastructurii?
Între timp, aflăm de la compania Apa Nova că ploaia de luni a fost cea mai consistentă din ultimii 100 de ani din București, cu valori instantanee de peste 120 l/mp.
Sunt greu de pus la îndoială aceste informații, care odată plecate de la ANM pot fi interpretate și contextualizate astfel încât să pară exclusiv doar vina naturii.
În treacăt fie spus, sunt foarte curios cum a interpretat Apa Nova și cum a avut acces la pluviometre instalate, spre exemplu, pe Câmpul Cotroceni, colț cu comuna Militari, pe la 1925.
Dincolo de terminologia specifică precum „grad de impermeabilitate” al Capitalei sau „efectul de funie” la nivelul Casetei Colectoare de sub Dâmbovița, este clar că dezastrul de ieri, din urma ruperii de nori, nu ar fi putut fi evitat complet.
Dar măcar ar fi putut fi gestionat eficient. Cum? Prin investiții calculate, făcute din timp, cu cap.
La fel cum sunt calculate la virgulă facturile tăiate bucureștenilor pentru serviciile de apă-canal, lună de lună, iar Apa Nova raportează an de an profituri de zeci de milioane de euro de pe urma exploatării unei rețele publice.
Serviciile sunt, pe hârtie și în advertorialele mascate, moderne și sigure, dar în realitate crapă la prima rupere de nori.
