STB: mergem cu frâna de mână trasă

Milioane de călători, mii de kilometri de trasee, sute de vehicule de transport în comun și zeci de avarii zilnice – toate depind de Societatea de Transport București, cea care a ajuns, de la a patra întreprindere de transport urban din lume, la o societate cu termen de valabilitate depășit.

Dacă vrei să afli mai multe despre subiectul transportului din București, citește și restul articolelor din serie sau vino la dezbaterea din 26 februarie.

În 1871, pentru prima dată, Societatea Anonimă Română de Tramvaiuri, înființată din capital englez și belgian, instala, pe unele străzi, linii de fier pe care urmau să circule primele tramvaie trase de cai. Acestea aveau o capacitate de 20-25 călători, circulau între orele 6:00 și 22:00, iar orice întârziere sau abatere de la program era penalizată prin reducerea salariului vatmanului.

Societatea Comunală pentru Construcțiunea și Exploatarea Tramvaielor în București, actualul STB, a fost înființată în 1909. Ea beneficia de capital eminamente privat românesc și își propunea ca, în următorii 10 ani, să aibă monopol asupra transportului bucureștean. Un an mai târziu, guvenul liberal cade, iar conservatorii contestă legalitatea statutului societății. Acționarii dau în judecată Primăria Capitalei și câștigă. Acesta este singurul caz în care un litigiul unei societăți particulare demite guvernul. Din 1921, STB este cea mai importantă societate de transport public din țară, iar din 1936 obține exclusivitatea transportului în comun cu tramvaie și autobuze. Pe atunci existau 392 autobuze care funcționau pe 22 de trasee.

În 1950, STB devine Întreprinderea de Transport București (ITB). Numărul traseelor crește la 27 de tramvaie și 24 de autobuze. Între 1972-1980, firma de transpot bucureșteană ajunge a patra întreprindere de transport urban din lume, atât la mărimea parcului de vehicule, a suprafeței deservite, cât și în privința numărului de salariați. Parcul depășea 2.500 de autobuze, 800 de tramvaie și 700 de troleibuze, iar numărul de salariații ajungea la 35 de mii. Regia Autonomă de Transport București (RATB) apare sub acestă denumire în 1990, s-a transformat recent în STB, iar acum este cel mai mare operator de transport public din România.

Transportul public multi-modal din București-Ilfov se bazează pe o rețea extinsă de infrastructură care, de-a lungul anilor, s-a degradat din cauza lipsei finanțărilor pentru mentenanță și investiții. În Capitală există infrastructură de metrou, tramvai, troleibuz și autobuz, deservite de doi operatori publici, STB și Metrorex. În județul Ilfov, există și operatori interni și privați care se ocupă mai degrabă de conexiuni cu Bucureștiul decât în interiorul județului.

Marea rețea de transport în comun

Autobuze Tramvaie Troleibuze

Vezi harta fullscreen

Conform unui studiu de oportunitate din 2018, există 26 de linii și 486 tramvaie în București. 63% din cetățeni, adică 1.2 milioane de persoane, și 61% din angajați, adică jumătate de milion de persoane, pot ajunge la o stație de tramvai mergând pe jos în jur de 400 metri, în condițiile în care capacitatea locurilor în tramvaie este de aproximativ 90.000 locuri. Totuși, nu e nevoie de mai mult de o simplă plimbare prin București ca să vedem că o parte din tramvaie circulă aproape goale și cealaltă parte plină până la refuz, în timp ce mașinile din trafic parcă se înmulțesc pe zi ce trece. De ce?

• 70% din întreaga linie de tramvai a fost reabilitată sau modernizată, însă vitezele comerciale sunt cu mult sub standardele internaționale din cauză că o mare parte din infrastructura de tramvai împarte spațiul pe carosabil cu traficul auto;
• Semnalizarea traficului nu asigură prioritate completă pentru tramvaie;
• Sistemele de informare în timp real a pasagerilor sunt defecte;
• Majoritatea peroanelor sunt în stare necorespunzătoare;
• O mare parte din tramvaie sunt vechi (unele chiar din 1974), neîngrijite și în stare de degradare.

„Majoritatea tramvaielor utilizate în prezent sunt depășite din punct de vedere tehnologic, nu respectă standardele actuale și necesită activități de mentenanță intensive.”

Studiu de oportunitate privind delegarea serviciului comunitar de transport public de călători în regiunea București – Ilfov, în regim de urgență 2018

În Capitală circulă 265 troleibuze pe 16 linii, multe dintre care sunt vechi de mai bine de 20 ani. Vechimea flotei duce la avarii dese și, deci, la scăderea numărului de cetățeni care optează pentru acest mijloc de transport. Totuși, în București rețeaua de tramvaie și troleibuze s-ar putea dezvolta considerabil.

„Aprovizionarea cu energie este suficientă pentru un număr de două ori mai mare decât numărul de tramvaie și troleibuze ce funcționează în prezent.”

Studiu de oportunitate privind delegarea serviciului comunitar de transport public de călători în regiunea București – Ilfov

Peste 1000 km de trasee a autobuzelor există în București, cu 1.143 vehicule și 8 autobaze care se ocupă de întreținere și mentenanță. Nu toate autobuzele sunt în funcțiune zilnic. De exemplu, în 2014, din cele 1000 de autobuze moderne Mercedes-Benz Citaro, 220 erau imobile din cauza lipsei pieselor de schimb. În medie, autobuzele au o vechime de 11 ani. Faimoasele autobuze Otokar sunt ultima achiziție a Primăriei, mult mai moderne decât celelalte. Totuși, ele n-au scăpat de probleme, astfel că anul trecut s-au înregistrat mai multe defecțiuni: șoferii au reclamat că nu se închid ușile ori că nu funcținează bine afișajele.

Indicatori de calitate?

Conform Raportului de Activitate STB din 2018, cetățenii au făcut 7.662 sesizări, dintre care cele mai multe au fost despre comportamentul personalului STB, în principal agenții de control, dar și aproximativ 200 de casieri. Limbajul obscen și discriminarea călătorilor controlați sunt principalele probleme când vine vorba de agenții de control. Alte sesizări se referă la comportamentul în trafic, limbajul conducătorior de vehicule, nerespectarea programului de circulație, lipsa curățeniei ș.a.m.d.

În 2018 au avut loc 2.294 de cazuri de tamponări din cauza nepăstrării distanței în mers, neacordării priorității de trecere sau depășirii necorespunzătoare. De asemenea, numărul defectelor tehnice a crescut cu 3.14% față de anul 2017, creșterea cea mai mare înregistrându-se la troleibuze.

Pe lângă multe alte lucruri, vechimea mijloacelor de transport poate influența considerabil calitatea serviciului, și nu doar în ceea ce privește aspectul vizual, ci mai ales din punct de vedere al siguranței. La rândul ei, starea tehnică depinde de vechimea parcului și de modul în care sunt executate lucrările. Toate aceste probleme pot fi rezolvate ușor, însă au intrat într-un cerc vicios alimentat de Primăria București.

De exemplu, parcul de tramvaie este foarte vechi deoarece bugetul local acordă sume insuficiente pentru a putea întreține, repara sau chiar moderniza acest parc. Astfel se așteaptă până în ultima clipă pentru a repara un tramvai, chiar dacă e mult mai ieftină și eficientă o intervenție preventivă. Lipsa dotărilor din ateliere și a pieselor de schimb duce automat la imobilizarea pe perioade mari de timp a vehiculelor stricate. În cealaltă parte se găsesc călătorii care așteaptă cu nerăbdare un tramvai care ar fi trebuit să ajungă în urmă cu un sfert de oră. Cercul vicios se repetă și în cazul troleibuzelor și a autobuzelor; toate parcurile au depășit durata normală de utilizare, iar vehiculele imobilizate cresc de la an la an. ( în 2013 erau 499 de vehicule, în 2015 s-a ajuns la 763)

Vechimea este doar una dintre problemele Societății de Transport și cea pe care călătorii o observă cel mai ușor. Totuși, fiecare cetățean al Capitalei are de suferit de pe urma transportului în comun, fie că folosește mijloacele de transport STB sau are propriul vehicul. De-a lungul timpului au fost trase semnale de alarmă, însă PMB le-a ignorat. În luna februarie reporterii Buletin de București încep o nouă serie în care scoatem la suprafață tot ce-a fost îngropat. În continuare vom vorbi despre sistemul de taxare, subvenții, poluare, dar și despre soluții și exemple de bune practici. Bineînțeles că nu uităm nici de metrou, biciclete și trotinete electrice.

*Datele prezentate mai sus se bazează pe ultimul Raport de Activitate STB, redactat în anul 2018. Există posibilitatea ca, între timp, anumite cifre să se fi schimbat.

Editor: Oana Despa
Grafică și cover: Ion Mateș