Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Sunday , 15 March 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărie

Sector 2 | Când vor fi realizate parcările de tip Park&Ride la Petricani și Colentina. Conceptul, propus prima dată în anul 2000

151
park&ride la Petricani
„Park&ride” la Petricani. FOTO: Cătălin Doscaș

Un proiect care a apărut prima dată, ca idee, în anul 2000 nu este pus în practică nici până în prezent, deși a fost promis în mai multe campanii electorale. Parcarea de tip Park&Ride la Petricani a fost readusă în discuție în 2020 de fostul primar USR al Sectorului 2, Radu Mihaiu, atunci când a candidat prima oară. Ulterior a fost repusă pe tapet și de actualul primar PSD al Rareș Hopincă, care a reanunțat proiectul, tot în campanie, alături de fostul primar general Gabriela Firea. Totul a rămas și la această oră doar pe hârtie.

În campania electorală pentru alegerile locale din mai 2024, și noul primar, pe atunci doar candidat, a promis că va realiza acest „nod de transfer” pentru cei care vin din Ilfov cu autorismele și pleacă mai departe cu tramvaiul, autobuzul sau metroul.

Într-un clip video de promovare, în care promitea mai multe soluții pentru multiplicarea locurilor de parcare, Rareș Hopincă propunea și două parcări ample în zonele Petricani și în Colentina.

„A patra soluție concretă este construirea a două parcări de tip Park&Ride în Petricani și în Colentina, Iar aceste parcări vor prelua traficul de navetă”, promitea Rareș Hopincă.

CITEȘTE ȘI: Sector 2 | Rareș Hopincă a promis în campania electorală 11 parcări supraetajate și 7.000 de noi locuri de parcare în doi ani. Cât a realizat?

Parcările de tip Park&Ride la Petricani și Colentina, încă pe hârtie

Buletin de București l-a întrebat pe primarul Sectorului 2 ce s-a întâmplat cu cele două proiecte, respectiv parcările de tip Park&Ride de la Petricani și Colentina, la aproape doi ani de când le-a promis.

În ceea ce privește zona Petricani, parcarea de tip Park&Ride este corelată cu extinderea liniei de metrou M2.

În acest moment, Primăria Sectorului 2 a preluat investiția de la Ministerul Trasporturilor – Metrorex, a depus Cererea de Finanțare pentru Studiul de Fezabilitate și pregătește documentația pentru achiziție. Studiul de Fezabilitate va analiza și stabili locația parcării de tip Park&Ride. 

În ceea ce privește parcarea din zona Colentina, în prezent sunt analizate trei opțiuni de aplasament, două dintre acestea necesitând exproprieri”, se arată în răspunsul oferit de Primăria Sectorului 2.

Instituția a anunțat în ianuarie că a depus cererea de finanțare pentru realizarea documentației tehnice pentru extinderea magistralei M2 de metrou în zona Pipera – Petricani. Este vorba despre o extensie care urma să se unească cu magistrala feroviară M800 București-Constanța, în viitoarea gară Petricani. Lungimea acestei extensii va fi de 1,6 km și va avea două stații.

CITEȘTE ȘI: Primăria Sectorului 2 a depus cererea de finanțare pentru extinderea magistralei M2 de metrou în zona Pipera – Petricani

Extinderea metroului, pasajul și parcarea, proiecte vechi de două decenii

Proiectul privind extinderea Magistralei 2 de metrou, de la Pipera până la bariera Petricani și conectarea cu trenul metropolitan este vechi de 15 ani.

În locul unde se află acum bariera de pe Șoseaua Petricani, autoritățile intenționează să construiască două peroane (câte unul pentru fiecare sens de mers) în vederea amenajării unui punct de oprire pentru viitorul tren metropolitan București. Prin extinderea Magistralei 2 de metrou se va realiza un hub de transport ce va face legătura între calea ferată și rețeaua de transport subteran din Capitală, menționează Club feroviar.

De asemenea, pasajul peste bariera Petricani este un proiect gândit încă din 2004. Lucrările la podul suspendat peste calea ferată București-Constanța vor începe abia anul viitor.

CITEȘTE ȘI: Bariera Petricani, unde s-au întâmplat multe accidente, va fi înlocuită cu un pod peste calea ferată. Planul este tocmai din 2004

Originile proiectului Park&Ride Petricani se găsesc în Planul Urbanistic General (PUG) aprobat în anul 2000. Acest document fundamental pentru dezvoltarea Bucureștiului a fost primul care a recunoscut necesitatea creării unor „noduri intermodale” și a unor „parcări de transfer” la punctele de intrare în oraș, menite să descurajeze tranzitul vehiculelor personale către zona centrală.

Deși la acel moment zona Petricani nu era încă centrul de afaceri de astăzi, ea era deja vizată ca un punct critic de descărcare a traficului dinspre zona de nord-est, având în vedere proximitatea liniei ferate și a căilor de acces rutier tradiționale.

Parcarea de tip Park&Ride la Petricani a fost și mai bine conceptualizată în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2016-2030, care a identificat o deficiență majoră a capitalei: lipsa facilităților de transfer pe cele mai aglomerate artere folosite de rezidenții din localitățile limitrofe pentru a intra în oraș.

Documentul numește coridorul DN1 / DJ 200B (care deservește zona Pipera-Petricani) ca fiind unul dintre cele mai critice puncte unde infrastructura de parcare lipsește cu desăvârșire. Strategia propune astfel „Dezvoltarea rețelei de parcări de transfer în sistem inelar la limita dintre județul Ilfov și alte județe și la principalele ieșiri din București”.

La acestea se adaugă și descărcarea din zona străzii Gherghiței a Autostrăzii București-Ploiești(A3).

În 2023, fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, se plângea că nu există o voință politică pentru a pune în practică, simultan, cele trei mari proiecte de infrastructură.

Trebuie între Primăria Sectorului 2, Primăria Capitalei, Primăria Voluntari și Consiliul Județean Ilfov, pentru că acest park and ride se poate face doar împreună cu pasajul de la Petricani. (…) Rămâne însă să găsim acordul politic, care a fost discutat până acum «unu la unu», dar niciodată nu am reușit să ne așezăm cu toții la o masă”, explica Radu Mihaiu.

CITEȘTE ȘI Banerele publicitare montate ilegal, date jos de pe Calea Floreasca

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect