Asigurarea încălzirii și apei calde reprezintă una dintre principalele problemele ale Capitalei care se acutizează de la an la an. Cu peste jumătate de milion de apartamente și mii de clădiri publice, sistemul de încălzire centralizată din București concentrează 41% din cererea totală de energie termică din România.

Potrivit Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană(SIDU) a Municipiului București 2021 – 2030, termoficarea Capitalei depinde de trei scenarii: modelul Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică(SACET) integrat, adică o fuziune a capacităților de producție cu rețeaua de distribuție, o piața concurențială sau subvenționarea centralelor de apartament.

 Modelul Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică(SACET) integrat presupune menținerea capacității actuale de producție, cu amendamentul modernizării acesteia și păstrând localizarea termocentralelor administrate de Electrocentrale Bucureşti S.A. La acestea se mai adaugă investiții în două CET-uri în zona de Nord și Est, pentru a compensa închiderea CET Pipera și CET Titan și pentru a extinde sistemul către noile ansambluri rezidențiale.

Necesarul de investiții, potrivit SIDU, este de aproximativ 1,5 miliarde de euro, fără a pune la socoteală extinderea. Aici intra actualul program de modernizare al ELCEN de 520 milioane euro, costul celor două CET-uri noi de aproape 100 de milioane de euro și reabilitarea rețelei de transport și distribuție pe structura existentă. Planul actual al Termoenergetica, fără investiții importante în centrale de cartier, se ridică la aproape 900 de milioane de euro.

Dezavantajele țin de atragerea mediului privat. Investitorii ar fi dificil de convins deoarece nu pot concura cu actorii de azi sau vor cere un contract de furnizare a energiei termice la preț fix, vândută ”la poarta fabricii”, într-un contract ferm pe termen lung. Principalul avantaj este ca un singur actor ar fi responsabil pentru întregul serviciu de termoficare, fără a mai fragmenta decizia.

Cel de-al doilea scenariu, potrivit SIDU, vizează un model de piață concurențial. Rețeaua de distribuție rămâne în administrarea Primăriei Generale, inelul principal de transport al Capitalei va fi consolidat iar multe puncte termice vor fi transformate în centrale de cartier și vor fi adăugate celor 46 deja existente. Actualele CET-uri vor trebui să concureze între ele din cauză că accentul ar urma sa fie pus pe producția de energie termică în cogenerare și mai puțin pe producerea acestuia în Cazane de Apă Fierbinte(CAF).

Producătorii de energie pot fi în proprietate publică, cum ar fi CET Grivița deținut de Primăria Sectorului 1, sau privată. Aceștia vor avea acces nediscriminatoriu, reglementat, la rețeaua inelară de transport a Capitalei. CET-urile vor putea concura pe toată suprafața orașului între ele dar și cu producătorii mici zonali. Cu o piața liberalizată, consumatorii pot încheia contracte cu furnizorul ales iar singura componentă reglementată rămâne tariful de rețea.

Necesarul de investiții s-ar ridica tot la 1,5 miliarde de euro însă din ecuație iese modernizarea CAF-urilor ELCEN iar o componenta principala va viza recalibrarea sistemului de distribuție. Modelul este apropiat de evoluțiile din Europa, cum ar fi Copenhaga, și permite integrarea in sistem inclusiv a energiei regenerabile cu ajutorul resurselor de apă geotermală din Nordul Bucureștiului.

Renunțarea la SACET este prezentată în SIDU drept opțiunea de facto pentru scenariul în care nu se ia nicio decizie cu privire la modernizarea si reabilitarea sistemului în viitorul imediat. Este cea mai controversată opțiune posibilă pentru că doar o parte din consumatori își permit centrale proprii de apartament. Mai mult, ritmul branșărilor poate ajunge la capacitatea maximă 60.000 de centrale proprii pe an, comparativ cu 560.000 de apartamente branșate azi la termoficare.

De asemenea,  consumatorii ar trebuie să aștepte o perioadă, fără încălzire, ”la coadă”, până când vor putea fi branșați de operatorul de gaze, se mai arată în SIDU. În eventualitatea în care Primăria Generală va dori să reducă presiunile sociale cauzate de numărul mare de consumatori care nu își permit centrală proprie sau va dori să reducă riscurile cauzate de improvizații periculoase, va trebui să subvenționeze achiziția de centrale.

În cazul acestui scenariu, pentru a menține producția de energie electrică, ELCEN ar trebui să renunțe la CET-uri și cazane de căldură și să înlocuiască actualele capacități de producție în cogenerare cu capacități de producție a energiei electrice. Necesarul de investiții pentru acest scenariu se ridica la aproximativ 800 de milioane de euro. Analiza subliniază interesul scăzut al privaților pentru investiții în sectorul de energie electrică și nu cuprinde componenta de mediu.

Nu există o estimare a poluării care ar fi produsă de soluțiile individuale, în strategia din 2017 este acordat un punctaj acestui scenariu pentru acest criteriu din care rezultă că estimarea poluării este foarte ridicată”,  se mai arată în SIDU.

Preluarea Electrocentrale Bucureşti S.A. de către Primăria Municipiului București, ca parte a primului scenariu, a trecut de votul consilierilor generali pe 1 septembrie. După această etapă urmează identificarea sumei necesare pentru achiziția celor patru termocentrale de la Ministerul Energiei. După votul consilierilor generali, pasul următor este identificarea sumelor de bani necesare achiziției.

Este nevoie ca Primăria Municipiului București să obțină fondurile necesare pentru a capitaliza compania Termoenergetica în vederea achitării avansului pentru transferul de business al CET-urilor”, a explicat pentru Buletin de București fostul administrator special al ELCEN, actualmente director general al Termoenergetica, Claudiu Crețu.

Potrivit bilanțului pe 2020 depus la Ministerul de Finanțe, ELCEN a înregistrat datorii de peste 310 milioane de euro, un profit de 72,8 milioane de euro iar activele imobilizate aveau o valoare totală de 468 de milioane de euro.


Acest material face parte din seria „Marele București”, un proiect special, elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe EstiBucurești.org sau pe Facebook.


Pe 1 octombrie discutăm cu autoritățile și experții despre cum putem salva încălzirea Capitalei de la colaps. DETALII AICI

FOTO: Ion Mateș

CITEȘTE ȘI

ELCEN, 20% din cantitatea de căldură necesară până în 2023. Investițiile estimate se ridică la 500 de milioane de euro

Licitație suspectă pentru agentul termic “de avarie” al Capitalei. O firmă care vindea beton municipalității în mandatul Firea a blocat achiziția de cazane mobile de la ELCEN

Preluarea ELCEN de către Primăria Capitalei, întârziată din cauza unui raport de evaluare care a costat deja 46.500 de euro

Criza apei calde | ELCEN ia cu împrumut țeavă de la Termoenergetica, după dezastrul de la CET Sud

Dezastru la CET SUD: termocentrala, oprită complet după ce mai multe echipamente au fost inundate

ELCEN, dată în judecată de firma care modernizează CET SUD. Societatea acuză managementul defectuos și avarii la echipamente necontractate

ELCEN a repornit instalațiile vechi de la CET Sud pentru a doua oară în această iarnă. Grupul Energetic 5 nu este autorizat ISCIR

ISCIR a respins de două ori în 2019 cererile de derogare ale ELCEN pentru pornirea instalațiilor vechi de la CET Sud. A autorizat în schimb un echipament din 1969 retras din exploatare din cauza problemelor de mediu

ELCEN închiriază capacități de producție modulare pentru producerea de agent termic. Ministrul Economiei: “Dumnezeu ne ajută, vremea încă este caldă”

Poluare controlată. ELCEN a pornit instalațiile pe păcură de la C.E.T. Progresu

ELCEN, dată în judecată de firma care modernizează CET SUD. Societatea acuză managementul defectuos și avarii la echipamente necontractate

Garda de Mediu a descins la ELCEN. Controalele vizează aparatura de monitorizare a noxelor la coșurile de fum și folosirea păcurii

(Visited 138 times, 1 visits today)