În luna iunie, observatorii Societății Ornitologice Române (SOR) au descoperit pui de papagal Micul Alexandru în București, dar și în Iași, confirmând reproducerea acestei specii în libertate, potrivit unui comunicat al instituției.
În timp ce pentru Capitală este vorba despre cea de-a treia cuibărire documentată, pentru Iași reprezintă prima dovadă certă că specia s-a reprodus vcu succes în mediul natural.
Puii au fost observați în timpul activităților de monitorizare desfășurate pentru realizarea atlaselor ornitologice urbane.
Pui de papagal Micul Alexandru, în București și Iași
Papagalul Micul Alexandru este originar din India și Africa subsahariană și trăiește în regiuni unde temperaturile depășesc frecvent 20°C. Cu toate acestea, specia s-a adaptat surprinzător de bine la clima temperată și chiar la iernile geroase, lucru care a favorizat înmulțirea excesivă în mai multe țări europene, cum ar fi Olanda, Spania și Marea Britanie.
Aceste păsări ating maturitatea sexuală în jurul vârstei de trei ani și formează perechi pe viață. Sezonul de reproducere începe în februarie, atunci când perechile ocupă și pregătesc locurile de cuibărit. Păsările folosesc atât cavități naturale, cât și artificiale.
Prezența speciei Micul Alexandru (Alexandrinus krameri) în libertate a fost înregistrată pentru prima oară în 2010, în București. În 2026, papagalii acestei specii au fost semnalați în 14 județe. Informațiile colectate despre specie, începând de la primele observații și până în 2023, au fost analizate de Dani Drăgan, biolog SOR.
Specialiștii au observat diferențe și în privința locurilor de cuibărit, în cele două orașe. În București, toate cele trei cuibăriri confirmate au avut loc în Parcul Tineretului. În Iași, în schimb, păsările au ales să își crească puii în stratul izolator al unei clădiri, demonstrând o capacitate remarcabilă de adaptare la mediul urban, potrivit observațiilor realizate de către voluntarii coordonați de biologul Mihai Ghilan.
Vârsta exemplarelor descoperite a putut fi confirmată pe baza unor caracteristici distinctive. Puii au irisul închis la culoare, spre deosebire de adulți, iar mandibula este roșie, în timp ce la exemplarele mature aceasta devine neagră.
Un lucru care i-a surprins pe observatori a fost descoperirea puilor în prima parte a lunii iunie. Specialiștii sunt de părere că temperaturile scăzute din timpul iernii și primăvara rece și ploioasă ar fi putut întârzia sezonul de reproducere. Prin comparație, în 2016 și 2017, puii au fost observați încă din luna mai.
CITEȘTE ȘI VIDEO | Fluturii care au „invadat” Bucureștiul au venit din nordul Africii
De ce specia ar putea deveni o problemă
Potrivit specialistului Dani Drăgan, informațiile privind reproducerea speciei în România sunt încă puține. În mai 2016, a fost observată o pereche care hrănește doi sau trei pui, pe insula sudică din Parcul Tineretului. Specialistul a estimat că puii aveau aproximativ 60 de zile. În mai 2017, doi pui au fost fotografiați ieșind din scorbură, în același loc, având vârsta de aproximativ 50-60 de zile.
Arborii folosiți pentru cuibărit erau plopi uscați, înalți de aproximativ 8 metri. Nu se poate spune cu siguranță, însă, câți dintre indivizii observați în Capitală provin din captivitate și câți din reproducerea cu succes în libertate.
Populația speciei din România rămâne redusă, comparativ cu alte state europene, unde există colonii de mii de exemplare. Ornitologii atrag atenția, însă, că Micul Alexandru este o specie invazivă, care trebuie monitorizată atent.
Acești papagali pot concura cu speciile native pentru locurile de cuibărit, ocupând scorburile folosite de păsări precum pițigoii, țicleanul sau ciușul. Mai mult, specia poate cauza paguve infrastructurii urbane din cauza ciocului puternic, deteriorând cabluri, materiale plastice sau izolațiile clădirilor.
În prezent, impactul speciei asupra biodiversității din România este redus, potrivit reprezentanților Societății Ornitologice Române. Citește materialul integral pe site-ul oficial al instituției.
