Bucureștiul înregistrează o înmulțire a insectelor din specia Autographa gamma, exemplare ajunse pe teritoriul României din Nordul Africii și Sudul Europei. Reprezentanții Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” califica fenomenul drept o „migrație spectaculoasă” și nu o invazie în ciuda numărului mare de insecte ajunse în Capitală.
Reprezentanții Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” au transmis că prezența masivă a insectelor pe străzile Capitalei nu constituie o invazie. Aceștia cataloghează situația drept un „fenomen natural spectaculos”. Mihai Stănescu, specialist în lepidoptere, a oferit o perspectivă tehnică asupra acestui val de migrație. El arată că insectele din specia Autographa gamma, care poartă denumirea comună de Buha gamma sau Buha legumelor, provin din zone îndepărtate. Aceste molii abandonează partea de Nord a Africii și partea de Sud a continentului european din cauza condițiilor meteorologice severe.
Cercetătorul explică faptul că specia posedă o capacitate de zbor continuu. Insecta zboară atât pe timpul zilei, cât și pe parcursul nopții.
„Această insectă parcurge în migrația ei un drum destul de mare. Un adult ajunge să parcurgă o distanță de 2000, 2500 de kilometri”, spune Mihai Stănescu în materialul video pe care instituția l-a publicat.
Migrația pe care o dictează valul de căldură
Temperaturile ridicate „trasează” rutele de zbor ale acestor exemplare. În momentul în care clima devine insuportabilă, specia pornește către Nord, în cautarea unor teritorii cu temperaturi acceptabile pe durata zilei.
Bucureștiul nu reprezintă destinația finală, ci doar un punct de tranzit, potrivit specialiștilor. Reprezentații muzeului mai susțin că valul de caniculă din perioada următoare din Capitală forțează populațiile de molii să își continue zborul spre latitudini superioare.
Biologia „invadatorilor”
Autographa gamma face parte din familia Noctuidae, un grup vast de fluturi nocturni. Adulții din această specie dețin un aparat bucal adaptat exclusiv pentru absorbția lichidelor. Ei extrag nectar din florile diferitelor plante spontane sau cultivate.
Durata de viață a stadiului adult variază între două și patru săptămâni. Reproducerea speciei generează adesea probleme economice majore. Femelele depun sute de ouă pe partea inferioară a frunzelor unor plante cu importanță agricolă. Din aceste ouă eclozează larvele.
Omizile pot distruge culturile de mazăre, fasole, varză și sfeclă. După stadiul de larvă, insecta se transformă în pupă, etapă care precede apariția unei noi generații de adulți gata de migrație.
