Concentrațiile de dioxid de azot (NO₂), vor fi măsurate în 50 de locații din București, în cadrul unei campanii derulate de Ecopolis. Acest poluant este asociat în principal traficului rutier.
Campania este derulată în România de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și urmărește să identifice diferențele de poluare din diverse zone ale Capitalei, potrivit unui comunicat.
Ecopolis măsoară concentrațiile de dioxid de azot din trafic în 50 de locații din București
Pentru măsurători vor fi utilizate 100 de tuburi pasive, amplasate în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului.
Dintre cele 50 de locații selectate, 22 se află pe bulevarde principale, iar alte 22 pe străzi secundare. Alte cinci se află în apropierea unor școli, în timp ce una va fi amplasată într-un parc.
După perioada de colectare, probele vor fi analizate într-un laborator din Elveția. Rezultatele urmează să fie comunicate după finalizarea analizelor și vor indica modul în care variază concentrațiile de dioxid de azot în diferite zone ale orașului.
Măsurătorile din București fac parte din campania „Vezi ce respiri”, coordonată de organizația Polish Smog Alert și finanțată de Clean Air Fund. Inițiativa se desfășoară simultan în nouă țări europene: Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Grecia, Italia, Irlanda, Polonia și România.
Cum afectează dioxidul de azot sănătatea
Dioxidul de azot este un poluant rezultat din arderea combustibililor, iar traficul rutier reprezintă una dintre principalele surse de emisii în București. Este un gaz invizibil, astfel că nivelul său nu poate fi apreciat vizual. În funcție de zona monitorizată, concentrațiile pot varia semnificativ.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, expunerea la dioxid de azot poate irita căile respiratorii și poate agrava afecțiunile respiratorii existente. Printre cele mai vulnerabile categorii la efectele acestui poluant se numără copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii cronice.
Potrivit datelor Agenției Europene de Mediu citate de Ecopolis, în 2023, aproximativ 34.000 de decese din Uniunea Europeană au fost atribuite expunerii la concentrații de NO₂ peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.
În România, tot pentru anul 2023, estimarea a fost de 2.218 decese.
Noile standarde privind calitatea aerului
În contextul poluării cu dioxid de azot, Comisia Europeană a declanșat, în 2020, o procedură de infringement împotriva României, din cauza depășirii valorilor-limită în București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, potrivit comunicatului Ecopolis.
De asemenea, Directiva europeană 2024/2881 privind calitatea aerului înconjurător stabilește limite mai stricte, iar acestea trebuie respectate începând din 2030.
Pentru dioxidul de azot, valoarea-limită anuală va scădea de la 40 la 20 de micrograme pe metru cub. Statele membre au termen până la 11 decembrie 2026 pentru transpunerea directivei în legislația națională.
Oana Neneciu, director executiv al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, a atras atenția asupra monitorizării insuficiente a poluantului în București. Aceasta susține că măsurătorile suplimentare ar putea ajuta la identificare zonelor cu concentrații ridicate, în special în apropierea arterelor intens circulate.
Reprezentanții organizației consideră că datele obținute ar trebui să contribuie la fundamentarea unor măsuri de reducere a poluării, inclusiv la instituirea unei Zone cu Emisii Reduse în Capitală.
