Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) solicită penalități în valoare de 43 de milioane de lei pentru probleme pe lotul Mizil – Pietroasele de pe Autostrada Moldovei A7, recepționat în octombrie 2025.
Problemele vizează structuri metalice, asfalt neconform și întârzieri de 60 de zile, conform unui document analizat de Arena Construcțiilor. Mai exact, sunt menționate suduri defectuoase la structurile metalice, strat asfaltic sub standarde și lipsa aderenței între straturi, riscul generat de aceste deficiențe fiind considerat „generalizat, sistemic și inacceptabil”.
Contractul pentru lotul 2 Mizil – Pietroasele, cu o lungime de 28,35 km, a fost semnat în iulie 2022 cu asocierea Trace Group Hold Plc Bulgaria – Coni SRL, pentru o valoare inițială de 1,25 de miliarde de lei, fără TVA.
Lucrările au fost recepționate pe 17 octombrie 2025, depășind termenul contractual de 31 august 2026 cu 43 de zile. Valoarea actualizată a contractului a ajuns la 1,628 de miliarde de lei, fără TVA.
Probleme pe un lot al Autostrăzii A7
Potrivit documentului CNAIR, trei dintre cele patru structuri metalice ale lotului au fost afectate de deficiențe. Sudurile neconforme au fost observate la pasajele de la km 26+274 și km 33+755, dar și la podul de la km 38+309.
De asemenea, la structura de la km 38+309, CNAIR a cerut măsuri speciale de monitorizare, inclusiv instalarea a 32 de extensometre pentru a observa deplasările elementelor metalice.
Probleme au fost identificate și la straturile asfaltice. În urma testelor efectuate, au fost constatate macrotextură insuficientă, grosimi sub limitele admise și lipsa aderenței între anumite straturi, aceasta din urmă fiind calificată drept „defect critic” de CNAIR.
În ceea ce privește întârzierea lucrărilor, CNAIR a calculat penalități în valoare de un milion de lei pe zi, ajungând la suma de 43 de milioane de lei. Constructorul contestă decizia, însă, și solicită anularea penalităților, dar și prelungirea duratei de execuție cu cele 43 de zile.
Cauzele întârzierii includ remedierea structurii de la km 33+309, execuția neconformă a 5,84 km de strat de uzură și problemele la podul de la km 38+309.
Expertiza realizată de CNAIR menționează mai multe cauze ale defectelor apărute în execuție, precum lipsa detaliilor de execuție, execuția sudurilor cap la cap, fără plăcuțe terminale, precum și nerespectarea cerințelor Caietului de Sarcini privind testarea sudurilor.
Citește materialul integral pe Arena Construcțiilor.
Au fost deficiențe și pe celălalt lot A7 Ploiești – Buzău
Situația de pe lotul 2 Mizil – Pietroasele vine în contextul în care și pe segmentul Dumbrava – Mizil, primul lot al tronsonului Ploiești – Buzău, au fost identificate probleme tehnice.
În ianuarie, circulația pe autostradă a fost restricționată temporar pentru efectuarea unor măsurători topografice în zona kilometrului 15, după cum a scris Buletin de București aici.
Monitorizarea a avut loc pe fondul unor probleme geotehnice apărute în timpul execuției, inclusiv în ceea ce privește nivelul ridicat al pânzei freatice și stabilitatea terenului.
La momentul respectiv, Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău a anunțat activități specifice de „măsurare topo” în zona kilometrului 15, pe 28 ianuarie, pe ambele sensuri de mers. Măsura vizează stabilitatea lucrării, în contextul în care acest tronson fusese inaugurat pe 23 decembrie 2024.
Motivul real al acestor monitorizări atente are legătură cu dificultățile tehnice majore întâmpinate de constructor în anii 2022 și 2023. Rapoartele Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), consultate de Buletin de București, arată faptul că solul din zonă a cauzat probleme serioase de execuție. În plus, calitatea pământului disponibil pentru umplutură a fost sub standarde, iar nivelul pânzei freatice este foarte ridicat.
Potrivit documentelor tehnice consultate, proiectantul general și constructorul au fost nevoiți să improvizeze soluții pe parcurs și să experimenteze.
Contractul pentru acest lot de 21 de kilometri a fost semnat în iunie 2022, cu o valoare de aproximativ 295 de milioane de euro, fonduri asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
