Poluarea cu particule fine, în suspensie, PM10 și PM2.5 continuă să reprezinte cea mai mare problemă de calitate a aerului în București și Ilfov, conform unui raport al Asociației Ecopolis.
Deși în prezent concentrațiile de dioxid de azot respectă limitele legale, cele mai multe zone monitorizate ar depăși noile standarde europene care vor intra în vigoare din anul 2030.
Care sunt cele mai afectate zone de poluarea cu particule fine
Raportul „Poluarea aerului în București și Ilfov – 2025” a fost realizat pe baza datelor colectate în 2-25 din rețeaua națională de monitorizare a calității aerului și analizează concentrațiile de PM10, PM2.5 și NO2 în București și zona metropolitană.
PM10 reprezintă particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrometri. Principalele surse sunt traficul rutier, resuspensia prafului și procesele de combustie.
În cazul particulelor PM10, trei zone au depășit limita legală privind numărul maxim de zile în care concentrația zilnică a fost peste 50 µg/m³, după cum urmează:
- Obor / Veranda – 48 de zile;
- Colentina – 47 de zile;
- Voluntari – 39 de zile.
Limita legală este de cel mult 35 de zile pe an.
Zonele Obor și Colentina prezintă cele mai mari probleme privind poluarea cu PM10 pe termen scurt și înregistrează apxoximativ o treime mai multe depășiri decât permite legislația.
„Din perspectiva conformării cu standardele de calitate a aerului, aceste trei locații reprezintă punctele critice care necesită prioritate în analiza surselor și în măsurile de reducere a emisiilor.”, se precizează în raport.
CITEȘTE ȘI Zăpada a curățat aerul din Capitală. Minime istorice pentru PM2.5
Cele mai poluate zone
Potrivit raportului, particulele fine PM2.5, considerate cele mai periculoase pentru sănătate, deoarece pătrund adânc în sistemul respirator, au înregistrat cele mai ridicate valori în Chiajna–Militari, Vitan–Dudești, Colentina, Voluntari și Sintești. Oficial, însă, doar stația B17 Vitan–Dudești depășește valoarea-limită anuală prevăzută în prezent de lege.
Specialiștii evidențiază și diferențele dintre sezonul rece și cel cald. În aproape toate stațiile monitorizate, concentrațiile de PM2.5 sunt aproape de două ori mai mari în timpul iernii, ceea ce indică o contribuție importantă a încălzirii rezidențiale și a altor surse de ardere, pe lângă traficul rutier.
În ceea ce privește dioxidul de azot (NO2), nicio stație nu depășește în prezent limita anuală de 40 µg/m³. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate la Mihai Bravu (38,77 µg/m³), Universitate – Cercul Militar (38,34 µg/m³) și Bragadiru / Alexandriei (35,33 µg/m³).
Cu toate acestea, odată cu intrarea în vigoare, în 2030, a noii Directive europene privind calitatea aerului, limita anuală pentru NO2 va fi redusă la 20 µg/m³. Astfel, opt dintre cele 11 locații monitorizate ar depăși acest prag.
Rezultatele raportului arată că Bucureștiul și localitățile din jur trebuie să ia măsuri clare pentru reducerea poluării, în special iarna și în zonele afectate de trafic intens.
Este nevoie de politici publice care să redusă emisiile provenite din transport, încălzirea rezidențială și alte surse locale de poluare, pentru ca Bucureștiul să poată respecta noile standarde europene și să reducă impactul asupra sănătății populației, se mai menționează în raport.
Raportul complet realizat de Asociația Ecopolis poate fi consultat AICI.
