Bucureștiul și zona metropolitană Ilfov traversează primul cod roșu de caniculă din acest an, cu temperaturi de aproape 40 de grade Celsius. Gradele din termometre vin la pachet și cu o radiație solară ridicată, care se traduce în producție de energie electrică record de către prosumatorii din regiune. Datele oficiale Transelectrica, analizate de reporterii Buletin de București, arată un record fotovoltaic pentru 29 iunie, aproape de ora prânzului.
Sistemul Energetic Național (SEN) a înregistrat o producție totală de 6099 MW, susținută masiv de energia fotovoltaică, care a acoperit nu mai puțin de 43,85%. Spre exemplu, Bucureștiul și Ilfovul au capacități fotovoltaice care depășesc cu mult capacitatea proiectată a hidrocentralei de la Vidraru.
Analiza mixului de producție a energiei electrice arată o dominația absolută a fotovoltaicului în contextul codului roșu de caniculă. Panourile solare produc pe 29 iunie, în jurul prânzului, un total de 2673 MW.
Energia hidro asigură 1375 MW din totalul consumului intern, sectorul nuclear generează 677 MW, centralele pe cărbune 610 MW, iar instalațiile pe bază de hidrocarburi asigură 588 MW.
Bateriile de stocare au injectat o cantitate minoră, de doar 113 MW. Biomasa a produs 52 MW, iar centralele eoliene abia au atins 8 MW.
„Centrala fotovoltaică” București-Ilfov
Harta interactivă publicată de Transelectrica arată situația exactă pentru Capitală și zona sa metropolitană. Județul Ilfov are o putere instalată de 281 MW la nivelul datei de 30 aprilie. Municipiul București adaugă alți 127 MW la rețeaua publică, iar capacitatea totală a regiunii atinge astfel 408 MW.
Acest volum depășește tehnic producția barajului de pe râul Argeș, acolo unde hidrocentrala Vidraru dispune de o capacitate proiectată de 220 MW.
Pe de altă parte, la centrala nucleară de la Cernavodă, doar un singur reactor livrează constant 677 MW în sistem, peste tot ce produc acoperișurile din Capitală și Ilfov.
Record fotovoltaic la producție, deficit cronic pe segmentul de stocare
Totuși, Ilfovul domină detașat clasamentul național la capitolul energie verde rezidențială. Proprietarii de case, blocurile și afacerile din zonă au instalat sisteme fotovoltaice din fonduri proprii pentru a diminua valoarea facturilor.
Restul țării înregistrează valori mult mai mici față de zona metropolitană.
Județul Timiș se clasează pe locul al doilea, cu o capacitate totală instalată de 191 MW, Dolj contribuie cu 151 MW, Bihorul figurează cu 149 MW iar Județul Argeș deține 129 MW în sistem.
Graficele de prognoză emise de Transelectrica arată însă o producție zilnică extrem de fluctuantă. Ieri, vârful generării a depășit bariera de 2370 MW în intervalul orar 12:00 – 13:00 pentru dumincă, 28 iunie.
De fiecare dată producția scade abrupt după amiază, câd scade și radiația solară.
Sistemul național are totuși o problemă critică și nerezolvată la capitolul infrastructură. Datele Transelectrica mai arată luni, 29 iunie, la ora prânzului, capacitățile de înmagazinare a energiei care au raportat o valoare de doar 113 MW, adică puterea de injecție în rețea a energie stocate.
Producția de energie electrică la ELCEN, minimum tehnic pe timp de vară
Electrocentrale București, care operează în cogenerare cele patru termocentrale CET București Sud, CET Vest, CET Progresu și CET Grozăvești, utilizează gaze pentru a genera energie electrică și apă caldă.
Pe parcursul verii, cererea de agent termic scade masiv iar sistemul de termoficare furnizează exclusiv apă caldă menajeră.
Centralele companiei de stat reduc activitatea la minimum tehnic in timp ce inginerii introduc echipamentele grele în programe prelungite de mentenanță. Producția de energie electrică scade drastic în aceste luni calde.
Astfel, conform datelor publice, la nivelul Capitalei, ELCEN produce pe timp de vară un volum cuprins între 60 și 90 MW, de aproape patru ori mai puțin decât capacitatea fotovoltaică instalată, până în prezent, în București și Ilfov.
