Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Transport

RAPORT | Poluarea aerului nu se limitează la emisiile de eșapament. Câte mașini electrice și hibrid circulă prin Capitală

RAPORT | Poluarea aerului nu se limitează la emisiile de eșapament. Câte mașini electrice și hibrid circulă prin Capitală
Poluarea din Capitală nu se limitează doar la emisiile de eșapament. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Un studiu recent, „Starea Mediului București 2025”, realizat de Platforma pentru Mediu București,  arată că traficul rămâne principala sursă de poluare a aerului în Capitală. Mașinile vechi, alimentate cu motorină, domină peisajul urban, și contribuie semnificativ la degradarea calității aerului. În plus, numărul de vehicule electrice și hibride reprezintă o minoritate în parcul auto al Capitalei. De asemenea, studiul mai arată că poluarea nu se limitează la emisiile de eșapament.

La nivelul anului 2024, în București erau înmatriculate 1.645.316 de autovehicule. Dintre acestea, peste 57% aveau o vechime mai mare de 10 ani, se arată în raportul „Starea Mediului București 2025”.  O situație similară se regăsește și la nivelul autoturismelor, unde 57% sunt mai vechi de un deceniu.

Peste 42% dintre vehiculele înmatriculate folosesc motorină, iar la autovehiculele de transport marfă și autospeciale, procentul ajunge la 88%. Peste 54% din parcul auto de transport marfă și autospeciale are o vechime de peste 10 ani.

Noile tehnologii nu țin pasul cu poluarea

Studiul „Starea Mediului București 2025” mai arată că deși numărul autovehiculelor electrice și hibride a crescut, ele reprezintă o minoritate în parcul auto al Capitalei. Vehiculele electrice reprezintă doar 1,25% din total, în timp ce cele hibride și electrice cumulat ajung la 10.8% din autoturisme. Dintre cele peste 10.000 de autobuze și microbuze, doar 311 sunt hibride, iar restul de 96% funcționează cu motorină.

Noxele rezultate din traficul rutier includ oxizi de azot, monoxid de carbon, compuși organici volatili și particule în suspensie. Poluarea nu se limitează la emisiile de eșapament, ci este amplificată de particulele provenite de la anvelope, plăcuțe de frână și ambreiaj, freonii din sistemele de climatizare și praful depus pe mașini.

Aportul traficului rutier la poluarea aerului este de 90% pentru monoxidul de carbon, 59% pentru oxizii de azot și 95% pentru emisiile de plumb, se mai arată în studiu.

Parcarea, o problemă majoră

Problema spațiilor de parcare contribuie la calitatea precară a aerului. Parcarea pe spațiile verzi, pe prima bandă a străzilor sau pe trotuare împiedică salubrizarea corespunzătoare, permițând prafului și particulelor să fie reintroduse în atmosferă. Parcările improvizate forțează lucrări de toaletare a copacilor sau chiar eliminarea lor, reducând astfel capacitatea naturală a orașului de a filtra aerul.

Problema complexă a poluării din transporturi

Poluarea generată de transporturi este o problemă sistemică în București. Traficul rutier contribuie cu peste 60% la poluarea aerului. Problemele sunt mai pronunțate pe bulevardele intens circulate și în zonele cu ventilație naturală redusă, se mai arată în studiu.

Pe lângă cele 1,6 milioane de vehicule înmatriculate în București, se adaugă zilnic alte 250.000 de mașini din provincie și 136.700 de vehicule în tranzit.

CITEȘTE ȘI RAPORT | ParkLake Mall, indicat ca unul dintre cei mai mari poluatori din Capitală: apele uzate evacuate la canalizare nu respectă normele. Cum răspund reprezentanții mall-ului

Autor

  • Cătălin Doscaș

    Reporter și redactor-șef la Buletin de București. Face presă de la 15 ani, când a debutat în media locală din Tecuci, și a parcurs de-a lungul a peste două decenii toate formatele jurnalistice: presă scrisă, radio, online și televiziune. În București, s-a format în redacțiile de știri radio ca reporter de teren, redactor și prezentator (StudentFM, NaționalFM, Radio Total, Smart FM) și a coordonat editorial postul Realitatea FM, înainte de a trece în presa online, ca editor la B365.ro, pe subiecte de administrație a Capitalei.

    Din 2012 a lucrat în televiziune, mai întâi la Realitatea TV, ca reporter pe zona socială, editor de știri și reporter special în cadrul emisiunii de anchete „Reporterii Realității”, iar apoi în secția de Investigații a Digi24, unde a documentat dosare despre devalizarea patrimoniului public în campania „România furată”.

    În 2017 s-a alăturat, ca reporter special, echipei inițiale care a transformat tabloidul Libertatea în cotidian generalist și de investigație.

    Este jurnalist la Buletin de București din 2019, unde urmărește banii publici, proiectele de infrastructură și deciziile din administrația București-Ilfov.

    După ce a preluat și coordonarea Buletin de București ca redactor-șef, în iunie 2023, fără a renunța la munca de reporter, investigațiile pe care le-a semnat și editat alături de echipă au câștigat, în ani consecutivi (2024–2026), Premiile I, II și III la categoria „Presă locală” a Galei Superscrieri.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.