Primăria Capitalei ar putea încheia un parteneriat cu peisagiștii și cu societatea civilă pentru reconfigurarea Parcului Herăstrău, denumit oficial Parcul Regele Mihai I din 2017, începută deja cu reparația malurilor și aleilor.
Potrivit documentelor care însoțesc proiectul de hotărâre, este vorba despre un protocol care stabilește un cadru de cooperare între municipalitate, specialiști și organizații neguvernamentale pentru elaborarea studiilor, analizelor și documentelor strategice necesare viitoarelor intervenții derulate în parc. Proiectul va fi supus votului în ședința de joi, 29 iulie.
Reprezentanții Primăriei precizează că parcul Herăstrău este unul dintre cele mai importante spații verzi din București, motiv pentru care are nevoie de „un proces coerent, transparent si participativ de regenerare, întreținere și management pe termen mediu și lung”.
Ce presupune colaborarea pentru reconfigurarea Parcului Herăstrău
Procesul de regenerare a parcului Herăstrău este definit ca „ansamblul etapelor de analiză, consultare, planificare, proiectare, avizare, finanțare, implementare, monitorizare și comunicare publică necesare pentru îmbunătățirea stării si funcționării Parcului”.
Planul de management înseamnă „documentul sau setul de documente strategice, tehnice și operaționale care vor fundamenta administrarea, intervențiile, întreținerea și dezvoltarea coerentă a Parcului; în sensul prezentului Protocol, sintagma poate include si masterplanul sau alte documentații conexe, dacă acestea sunt stabilite de PMB ca parte a aceluiași proces”.
Obiectivele parteneriatului pentru reconfigurarea Parcului Herăstrău sunt următoarele, potrivit documentației proiectului:
- realizarea de analize și evaluări privind starea actuala a parcului;
- elaborarea unor direcții strategice de regenerare și dezvoltare;
- promovarea bunelor practici în administrarea spațiilor verzi urbane;
- identificarea și atragerea de surse de finanțare;
- organizarea unor activități de consultare și implicare a comunității;
- sustinerea proiectelor de conservare și restaurare a patrimoniului natural și peisagistic;
- promovarea unei administrări sustenabile a parcului.
Implementarea protocolului ar contribui la creșterea calității managementului spațiilor verzi, fundamentarea deciziilor administrative pe expertiză multidisciplinară, îmbunătățirea calității mediului urban, precum și protejarea și valorificarea patrimoniului peisagistic și natural, se menționează în raportul de specialitate.
Totodată, alte beneficii ar fi consolidarea colaborării dintre administrația publică și societatea civilă, dezvoltarea unor proiecte eligibile pentru finanțări nerambursabile, dar și creșterea gradului de implicare a cetățenilor în procesul de administrare și regenerare a spațiilor verzi.
În proiect este menționată și consultarea publică organizată de Fundația Comunitară București privind viitorul Parcului Herăstrău, la care au participat aproximativ 10.000 de persoane.
CITEȘTE ȘI REPORTAJ | Lucrări în Herăstrău. Rațele și peștii au fugit. Ce se întâmplă cu alergătorii?
Ce responsabilități va avea fiecare instituție
Protocolul pentru reconfigurarea Parcului Herăstrău nu transferă atribuțiile legale de administrare ale autorităților și nu presupune, în această etapă, alocarea unor fonduri din bugetul Municipiului București. Dacă vor fi alte investiții, acestea vor necesita aprobări separate, în funcție de proiectele dezvoltate ulterior.
Părțile vor colabora în baza competențelor, resurselor și capacităților proprii, fără ca prezentul Protocol să creeze obligații directe în sarcina vreuneia dintre Părți, în lipsa unui act juridic distinct.
Primăria Municipiului București va coordona procesul, va pune la dispoziție documentele și studiile existente, va analiza propunerile formulate în cadrul colaborării și va organiza consultările publice, conform legii. Administrația Domeniului Public București se va ocupa cu furnizarea datelor tehnice privind starea parcului, va emite puncte de vedere și va urmări ca activitățile desfășurate să respecte planurile și regulamentele aplicabile.
Fundația Comunitară București va facilita consultarea societății civile, organizând cel puțin două sesiuni de consultare publică. Aceasta va centraliza propunerile cetățenilor și va încerca să atragă finanțări private, prin donații, sponsorizări sau granturi. În plus, fundația va finanța cu până la 460.000 de lei activitatea Asociației Peisagiștilor din România – Filiala București-Ilfov, fără a putea influența, însă, concluziile tehnice ale acesteia.
La rândul său, Asociația Peisagiștilor din România – Filiala București-Ilfov se va ocupa de aspectul tehnic al proiectului. Specialiștii vor realiza inventarierea și evaluarea întregului fond vegetal din parc, vor evalua riscurile pentru arbori și vor întocmi un plan de gestionare a vegetației.
CITEȘTE ȘI Chestionar pentru Herăstrău. Bucureștenii sunt întrebați cum vor să arate parcul, după restaurare
Ce se întâmplă cu arborii de pe malul lacului Herăstrău
În prima parte a lunii iulie, Primăria Capitalei a anunțat că a încheiat inventarul pentru arborii de pe malul lacului Herăstrău. Din cei 1.600 de arbori din zona de punere în siguranță a malurilor, 103 vor fi tăiați, iar alți 91 toaletați, după cum a transmis municipalitatea.
„Specialiștii au finalizat inventarierea arborilor de pe malul Parcului Herăstrău. 1.600 sunt în zona lucrărilor de punere în siguranță. Dintre aceștia,103 vor fi defrișați, fix cei care sunt aplecați pe marginea malului, și 91 vor fi toaletați”, se precizează în postarea Primăriei Generale.
Lucrările de defrișare și toaletare au fost avizate de Direcția de Mediu a Primăriei Capitalei. Decizia a stârnit, însă, controverse pe rețelele de socializare. Mai mulți cetățeni s-au opus măsurii defrișării arborilor.
Ulterior, după aproape o săptămână, în urma unei vizite pe șantier, primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că fiecare arbore de pe malul lacului Herăstrău va fi analizat individual în cadrul lucrărilor de consolidare a malurilor. Edilul a precizat că pentru fiecare caz vor fi stabilite soluții personalizate, în funcție de starea și poziția copacului.
La momentul respectiv, Primăria Capitalei a transmis că a analiza fiecare arbore din mai multe puncte de vedere, inclusiv starea de sănătate, vârsta și dezvoltarea sistemului radicular, înainte de a decide măsurile care vor fi aplicate.
Despre arborii înclinați puternic și aflați la mai puțin de 50 de centimetri de grinda de susținere a malului, primarul general a declarat că nu vor putea fi păstrați, deoarece structura existentă va fi integrată în noul sistem de rezistență. În locul acestora vor fi plantați, însă arbori din aceeași categorie.
În schimb, în cazul arborilor care împiedică desfășurarea lucrărilor, aceștia vor fi toaletați, urmând să beneficieze ulterior de lucrări specifice de întreținere și îngrijire horticulturală.
Lucrările pentru refacerea malurilor din parcul Regele Mihai I au fost demarate la începutul lunii iunie, atunci când a început și golirea lacului Herăstrău. La începutul anului, Buletin de București a arătat starea avansată de degradare în care se află malurile lacului din Parcul Regele Mihai I.
