Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 10 June 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainMediu

Peisagista Diana Culescu despre arborii plantați pe Calea Văcărești: „Acești bonsai nu vor putea genera un coridor verde”

3
arborii plantați pe Calea Văcărești
Foto PS 4/ Paul Ene

Arborii plantați de Primăria Sectorului 4 pe Calea Văcărești au șanse mici să supraviețuiească, avertizează peisagista Diana Culescu. Specialista a atras atenția că gropile făcute sunt prea mici, iar rădăcinile par să se lovească de echipamente tehnice subterane.

De asemenea, faptul că sunt puși atât de aproape de linia de tramvai înseamnă că crengile vor trebuie să fie ajustate mereu, ceea ce va afecta creșterea normală a arborilor, a explicat Diana Culescu, într-o discuție cu Buletin de București.

În fine, peisagista atrage atenția că nu așa se realizează un coridor verde, care să curețe aerul, iar acesta în nici un caz nu va opri zgomotoul tramvaielor, așa cum se laudă primarul Daniel Băluță.

Cum justifică Primăria Sectorului 4 arborii plantați pe Calea Văcărești

La începutul lunii iunie, Primăria Sectorului 4 a anunțat că va planta 300 de arbori pe mijlocul Căii Văcărești, de-a lungul liniei de tramvai, pentru a diminua poluarea, disconfortul termic generat de caniculă și zgomotul produs de tramvaie.

„Totodată, în zona mediană a bulevardului, vor fi amenajate noi spații verzi care vor încadra linia de tramvai pe ambele sensuri de circulație. Acestea vor include gazon, arbori și elemente peisagistice menite să transforme Calea Văcărești într-un coridor urban modern, verde și prietenos cu locuitorii.

În total, peste 300 de noi arbori își vor face loc pe zona centrală a bulevardului și vor avea o misiune foarte importantă. Vorbim despre arbori maturi, care, prin coronamentul lor, vor absorbi particulele de praf și noxele produse de traficul auto, inclusiv particulele PM10 și PM2,5, extrem de fine și nocive pentru sănătatea oamenilor. Totodată, prezența arborilor va contribui la reducerea disconfortului termic, prin scăderea temperaturii la nivelul solului și limitarea supraîncălzirii orașului.

Nu în ultimul rând, zgomotul produs de circulația tramvaielor pe Calea Văcărești nu va mai fi atât de deranjant pentru locuitorii blocurilor din zonă, întrucât acesta se va diminua considerabil odată cu plantarea celor peste 300 de arbori”, menționa Primăria Sectorului 4 într-un comunicat de presă.

CITEȘTE ȘI: 300 de copaci vor fi plantați pe Calea Văcărești. Vor fi amenajate și noi spații verzi

Admnistrația locală nu a precizat ce fel de arbori vor fi plantați.

Proiectul a stârnit nemulțumirea locuitorilor din Sectorul 4, care văd acțiunea ca pe o cheltuială inutilă, dar mai ales ca o încălcare a Masteplanului Velo al Bucureștiului, care prevede piste de bicicletă pe Calea Văcărești.

CITEȘTE ȘI: Cetățenii critică ideea Primăriei Sectorului 4 de a planta copaci pe mijlocul Căii Văcărești: unde sunt pistele de bicicletă și benzile unice STB?

Peisagista Diana Culescu: Este foarte posibil să pui arbori pe Calea Văcărești. Doar că implică niște costuri destul de mari, dacă vrei să o faci corect

Diana Culescu, expert peisagist cu 20 de ani de experiență, a menționat, într-o discuție cu Buletin de București că plantarea unor arbori de-a lungul unei străzi nu înseamnă automat regenerare urbană și nici crearea unui coridor verde.

„Un proiect de regenerare urbană înseamnă mai mult decât a adăuga niște arbori de-a lungul unei străzi“, a menționat specialista.

Diana Culescu a explicat că, pentru ca arborii să se dezvolte corect este de nevoie de o suprafață nesigilată, adică fără betoane, de minim 2 metri lățime. Pentru un arbore de talie mică, tânăr, volumul de sol necesar pentru rădăcini este de minim 4 m³, pe o adâncime de un metru”, a menționat peisagista.

Fotografiile publicate de Primăria Sectorului 4, dar și de către consilierul local Paul Ene arată însă gropi de dimensiuni mici, săpate direct în asfalt și apoi în beton, cu o bază mai degrabă de pietriș. Rădăcinile nu vor avea unde să se extindă.

„Astfel de arbori înserați în zone complet mineralizare trebuie să aibă sisteme de arerare li de udare, plus senzori de specialitate (ca sa vezi dacă uită cineva să dea drumul la apă înainte să se usuce arborii cu totul)”, a explicat Diana Culescu, pentru Buletin de București.

Mai mult, atrage atenția specialista, arborii sunt plantați foarte aproape de șina de tramvai, prin urmare vor trebui toaletați permanent, pentru a nu lovi mijloacele de transport, ceea ce va afecta arborii.

„O altă problemă este faptul că în substratul în care se plantează acești arbori există la ora actuală și diferite echipamente tehnice.

Nu zic că este imposibil de pus arbori pe acest bulevard. Este foarte posibil! Doar că asta implică niște costuri destul de mari. Mă refer aici în primul rând la costurile de amenajare și apoi la costurile din perioada de instalare, adică următorii trei ani de după plantare.

Se adaugă și costurile pentru întreținerea arborilor mai ales în primii 10-12 anim, care este perioada minimă necesară pentru ca arborii să crească la dimensiuni semnificative.

Așadar, crearea unui coridor verde real este o investiție de anvergură”, a menționat Diana Culescu.

Peisagista a mai explicat pentru Buletin de București că, pentru a reduce zgomotul, așa cum își dorește Primăria Sectorului 4, nu este de ajuns să punem câțiva arbori într-un aliniament: este dovedit deja faptul că vegetația începe să reducă din zgomot dacă plantația are 60 de metri lățime, adică 60 de metri în care există frunze.

Evident, o astfel de perdea forestieră nu poate fi amenajată pe Calea Văcărești.

CITEȘTE ȘI: Pistele de biciclete ar putea tăia din parcări, benzi auto, spații verzi și trotuare. Ce trebuie să știi despre Masterplanul Velo

Planul prezentat de Primărie, făcut neprofesionist

Primăria Sectorului 4 nu a oferit public prea multe informații despre copacii plantați pe Calea Văcărești. A distribuit, însă, o planșă cu proiectul.

Cum vor fi plantați arborii de pe Calea Văcărești, lângă liniile de tramvai. Foto: PS4

Diana Culescu arat că în planul prezentat, pentru plantarea acestor arbori, este alocat un spațiu de 1,10 metri lățime. Acesta va fi îngustat și mai mult de borduri, prin urmare, va rămâne o suprafață foarte îngustă, care nu va permite arborilor să se dezvolte și să reziste în timp.

„Din planul prezentat de Primărie reiese că arborii plantați pe mijlocul Căii Văcărești vor avea o coroană de maxim 1,5 metri, ceea ce înseamnă că ei vor fi de tipul bonsai, cu o creștere condusă de om.

Dar un astfel de arbore nu poate reduce poluarea, nu se poate constitui într-un element adaptat pentru aforma cu adevărat un coridor verde”, a avertizat specialista.

Mai mult, după cum rezultă chiar din fotografiile distribuite de Primăria Sectorului 4, muncitorii au tăiat deja din rădăcinile arborilor, pentru ca acestea să intre în gropile făcute pe Calea Văcărești.

copacii plantați pe Calea Văcărești
Muncitorii au tăiat rădăcinile arborilor plantați pe Calea Văcărești. Foto PS4

Proiect similar și în sudul Sectorului 4. Arbori plantați în mijlocul asfaltului

Un proiect aproape identic, de plantare a unor copaci pe străzile Drumul Jilavei și Poștalionului, a stârnit, de asemenea, nemulțumirea cetățenilor, din cauza faptul că arborii au fost plantați direct în beton.

În total, pe cele două străzi, compania Totul Verde, aflată în subordinea Primăriei Sectorului 4, a plantat 527 de arbori, la o valoare totală de 8 milioane de lei.

Bucureștenii care locuiesc în Sectorul 4 au semnalat și că arborii au fost plantați peste cablurile ce sunt îngropate pe străzile vizate de amenajările peisagistice.

„Pe Poștalionului la fel, a pus pomii pe cablurile de lumina și gaze”, a transmis o bucureșteancă.

CITEȘTE ȘI: FOTO | Cetățenii, revoltați de copacii plantați pe trotuare înguste, peste cabluri, pe două străzi din Sectorul 4. Primăria a alocat 1,6 milioane de euro pentru arbori

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.