Pe-un picior de plai / Pe-o gură de rai / Iat-apare-n cale / Un magazin mare / Ce să fie oare? / Aprozar nu e, nici supermarché / Și nici nu-i privat / Iaca… e de stat! 

Păi, ce-i?

Ne explică chiar directorul Casei de Comerț Unirea, care l-a plănuit de la zero, cu fonduri de la Guvern: Tipul ăsta de magazin nu e nici aprozar, nici supermarket, e ceva care mai degrabă seamănă cu modelul irlandez, adică cu farmer shop-ul

Și uite așa, sub pălăria magazinului de produse tradiționale Unirea avem strânse laolaltă o denumire hipsterească, fonduri de la bugetul de stat, un gând care să ademenească vânătorii de produse bio și un ajutor pentru fermierii care, deși au producție bună, nu au acces la piețe de desfacere și rămân cu marfa în beci.

Mai concret, în programul de guvernare era prevăzută o rețea de magazine de stat, menite să folosească drept piață de desfacere pentru fermierii români, iar consumatorii din orașe să aibă acces la produse naturale. Și rețeaua a început să se construiască.

Păi, unde-i?

Primul astfel de magazin s-a deschis la Sibiu – Brânzărie îi zice. Iar al doilea, și-a deschis porțile acum două săptămâni la kilometrul 0 al Capitalei: la doi pași de Piața Universității, vizavi de Facultatea de Arhitectură.

De altfel, interiorul a fost gândit și realizat de studenții de acolo.

La deschidere a venit și ministrul, acum demis, al Agriculturii, ca să vadă cu ochii lui cum a ieșit treaba. Începutul n-a fost bun deloc – au fost probleme cu casa de marcat și codurile produselor, dar s-au rezolvat între timp. Daea promite, cu limbajul lui de lemn binecunoscut, că proiectul nu va ajunge la sapă de lemn: Primele magazine, cele două magazine, demonstrează acest lucru, că au succes și că ele răspund la o necesitate care izvorăște dintr-o realitate pe care o cunoaștem cu toții și, evident, suntem atenți la ea

Petre Daea, ministrul demis al Agriculturii

Adrian Izvoranu, directorul Casei de Comerț Unirea, ne-a spus că vor fi făcute astfel de magazine în toate capitalele de județ și în toate sectoarele Capitalei. Urmează, până la finalul anului, unul în Drumul Taberei și unul în Greenfield.

Păi, de ce?

Fermierii bulgari, primesc, ca și cei români, subvenții și fonduri europene. Cei bulgari, însă, au înțeles că au astfel bani de investiții și producție și nu se mai gândesc că trebuie să își scoată profit mare din produsele scoase pe piață. Așa că dau totul foarte ieftin. Românii, în schimb, țin cu dinții de preț și sunt ocoliți de marile lanțuri comerciale. Unde mai pui că nici nu prea știu să se asocieze, așa că nu au cantități mari pe care să le dea către comerțul industrial. E, aici intervin magazinele de stat gândite de guvern. 

Adrian Izvoranu – director general Casa de Comerț Unirea 

S-au băgat foarte mulți bani – și bine s-a făcut – pentru dezvoltarea producției. S-au dat tot felul de subvenții, s-au dat tot felul de ajutoare, sunt fonduri europene, sunt fonduri guvernamentale. Partea de producție merge perfect. Partea de desfacere… nu mai merge la fel de perfect! Și-atunci omul se trezește cu o producție foarte pe care nu o are unde s-o vândă. 

Tipul ăsta de magazin, tipul ăsta de comerț, care este direct între producător și consumator – nu mai există niciun intermediar, nici măcar depozitare intermediară nu mai există. E o marfă care vine cel mult de la depozitul producătorului, dacă are, dacă sunt coopoerativizați, dacă sunt adunați într-un grup. Tipul ăsta de comerț nu poate fi nici comparat, nici integrat comerțului industrial. 

Tot ce trebuie să facă producătorii este să fie cu actele în regulă, să nu bage chimicale în produse și să înțeleagă că trebuie să lase puțin la preț. Aici sunt încăpățânați nevoie mare, însă cei de la Unirea le explică fermierilor că cei 20-30% pe care ei îl vor ca discount l-ar fi pierdut pe transport și închiriat spațiu de comercializare. Fără acest discount, magazinul Unirea nu ar putea să mai țină prețul pieței (sau undeva pe-acolo*). Nu de alta, dar, chiar dacă e de stat, tot trebuie să facă profit ca să se autosusțină. Dacă prețurile ar fi prea mari, ar fi ocoliți de toată lumea și ar da faliment, dacă ar fi prea mici, nu și-ar putea acoperi cheltuielile și ar da faliment.

Păi, cine?

În industria de publicitate există un concept, simplu de altfel, care se numește WOM – word of mouth. Asta înseamnă că publicitatea din gură-n gură e unul dintre cele mai bune instrumente de marketing. Cam așa se întâmplă și cu magazinul de la Universitate, ne spune Izvoranu.

Reporter: „Ați mai fost aici? Cum vi se pare?
Client: „E bine, că sunt produse, chipurile, naturale, să sperăm! Asta e. Doamne-ajută să nu aibă conservanți!

Întâi au venit locuitorii din zonă și studenții, dar apoi aceștia și-au anunțat rudele și prieteni. acum vine lume din toate sectoarele pentru ouă, legume, mezeluri și brânzeturi produse în sistem gospodăresc. Avantaj asupra magazinelor clasice, ne spune interlocutorul nostru.

Adrian Izvoranu: „Sunt vestite situațiile în care am luat cârnați de la supermarket, așa-ziși cârnați de casă, de fapt cârnați industriali, i-am mai dat cu un pic de usturoi pe deasupra sau eu știu ce le-am mai pus, un praf de ceva și i-am vândut drept cârnați tradiționali.”

România are cele mai bune și cele mai curate produse! Iată cum putem să rezolvăm problema aceasta de a aduce asemenea produse în fața consumatorului: prin magazinele acestea!

Petre Daea, ministrul demis al Agriculturii

Păi, cum?

În 2005, Guvernul a pus deoparte, dar într-un cont “la vedere”, nu depozit (greșeală elementară de business, spune Izvoranu), 100 de milioane de euro. Erau bani care ar fi trebuit să fie folosiți drept fonduri de preaderare în mai multe domenii. Niciun ministru dintre cei care s-au perindat nu s-a atins de acei bani, pentru că era și o lege care le încurca socotelile. Până acum. Din cei 100 de milioane, s-au scos 20 pentru rețeaua de magazine, centrele de achiziții și Bursa de Pește de la Tulcea. De acum încolo, toate trebuie să se gospodărească, deci să facă profit, pentru că alți bani nu mai vin din bugetul de stat. Sau cel puțin așa e gândită treaba pentru moment.

Problemele de care se lovesc cei cu magazinul tradițional nu sunt cele legate de bani, însă. În primul rând, e greu să găsească o producție standardizată, ca oamenii să știe mereu ce cumpără. De exemplu, un producător din Sibiu le-a arătat 40 de tipuri de brânză. Ca fermierii francezi de pe valea Loirei, și românii fac produse diferite în funcție de rețetă, dar și în funcție de ce… iarbă pasc animalele. Apoi, managerul rețelei vrea produse naturale, iar acestea sunt tot mai greu de găsit. De exemplu, abia a reușit să găsească grâu bun pentru o pâine făcută curat, doar cu apă, sare și făină.

Adrian Izvoranu: N-am făină curată, fără adaosuri. Toți furnizorii mai pun ei niște chestii, că zic ei că așa e bine. Nu vreau să iau făină d-aia cu “așa e bine”, vreau să iau făină de grâu. Ca să pot să fac treaba asta, trebuie să iau un grâu care să nu fi fost el însuși alterat de tot felul de chimicale, de irigații îmbunătățite și alte prostii de genul ăsta. 

Și acum, rămâne de văzut ce au de gând noii guvernanți cu proiectul. Izvoranu e optimist: Tomata și oaia nu fac politică, chiar dacă se schimbă Guvernul, problema rămâne. Nu cred că o să taie proiectul, pentru că atâta vreme cât se autosusține această firmă, totul e OK.

În magazinul de la Universitate sunt opt angajați, care lucrează în schimburi de 12 cu 24: doi la bar, doi la casă, doi pe sală și doi la mezeluri.

Reporter și fotografii: Ionuț Lepa
Editor: Oana Despa

*Prețuri:

Legume

Roşii Vădăstriţa 5,49 lei, castraveţi 3,99 lei, ceapă galbenă 2,49 lei, ceapă roşie 5,5 lei, ardei Kapia 7,5 lei, ardei Bianca 4,99 lei, gogoşar 7,49 lei, conopidă 5,49 lei, vinete 4,99 lei

Fructe

Mere golden 3,99 lei, struguri albi 5,99 lei

Brânzeturi

Brânză proaspătă de vacă 14,06 lei, brânză proaspătă de oaie 15,86 lei, telemea proaspătă din lapte de vacă uşor sărată 23,4 lei, telemea de Ibăneşti 24,10 lei, urdă de Ibăneşti 11,12 lei, brânză de burduf de Ibăneşti 23,73 lei, caşcaval de Ibăneşti 35,48 lei

Carne

Pastramă porc afumat 52,5 lei, jambon afumat 48 lei, slănină usturoiată 23,63 lei, ciolan afumat 28,51 lei, cârnaţi cu usturoi 44,1 lei, cârnaţi porc cu usturoi afumaţi 52,5 lei, cârnaţi din topor 46,68 lei, cârnaţi cu Ambăt 48,67 lei, jumări porc 67,41 lei, carne afumată la garniţă, 1,7 kg, 127,57 lei, carne afumată garniţă 49,61 lei/buc 700 gr

Pâine

Pâine albă pe vatră 1,7 lei 300 gr, pâine neagră 2,8 lei 400 gr

Sursa prețurilor