Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.

BdB e un proiect marca Funky Citizens
Susține Buletin de București Susține

Buletin de Ilfov

„Istorie de vânzare” | CJ Ilfov renunță la dreptul de preempțiune pentru 6 situri arheologice. Vestigii din epoca post-romană, medievală și a bronzului, descoperite în aceste zone

„Istorie de vânzare” | CJ Ilfov renunță la dreptul de preempțiune pentru 6 situri arheologice. Vestigii din epoca post-romană, medievală și a bronzului, descoperite în aceste zone
Sursă foto: Repertoriul Arheologic Național

Consiliul Județean Ilfov renunță la o nouă serie de terenuri, cu o suprafață totală de 14.543 mp, aflate în perimetrul mai multor situri arheologice.

Mai precis, acestea fac parte din siturile arheologice: „Dumbrăveni – malul drept al pârâului Vlăsia”, „La Abator”, „La Nisipărie IV” și „așezarea de epoca bronzului de la Căciulați – Pădurea Pașcani”. Proiectele de hotărâre ce prevăd că administrația locală nu va cumpăra imobilele pentru care au fost transmise intențiile de vânzare au fost deja aprobate de către Consiliul Județean Ilfov.

Pentru a obține cele 6 imobile, Consiliul Județean Ilfov ar trebui să achite peste 490.000 de euro (n.r. – suma este estimativă, deoarece pentru unul dintre terenuri nu a fost menționat prețul de achiziție), conform ofertelor transmise de proprietari.

Administrația județeană ar trebui să plătească între 30 și 121 de euro pe metru pătrat, prețul mediu fiind de circa 70 de euro pe mp.

Cum motivează CJ Ilfov renunțarea la dreptul de preempțiune

Șase terenuri de pe raza județului Ilfov, situate în perimetrul mai multor situri arheologice, urmează să fie scoase la vânzare. Având în vedere încadrarea acestora în lista monumentelor istorice, înainte de înstrăinare proprietarii au avut obligația legală de a înștiința atât Ministerul Culturii, cât și Consiliul Județean Ilfov despre intenția de vânzare, astfel încât instituțiile statului să poată valorifica dreptul lor de preempțiune.

Dreptul de preempțiune este dreptul unei persoane sau instituții de a cumpăra un bun cu prioritate față de alți cumpărători, în aceleași condiții de vânzare. În cazul terenurilor ce fac parte din situri arheologice, statul poate avea prioritate la cumpărarea lor.

După ce Ministerul Culturii – Direcția Județeană pentru Cultură Ilfov a anunțat că nu are intenția de a cumpăra aceste imobile, proprietarii au trimis notificări către Consiliul Județean.

Deși cele șase terenuri sunt situate în perimetrul unor situri arheologice din epoca medievală, post-romană și chiar din epoca bronzului, administrația a decis să nu le includă în patrimoniul său.

Lista terenurilor pe care administrația locală le-ar fi putut achiziționa și prețurile cerute de către proprietari:

  • Teren de 1.000 mp, care face parte din situl arheologic „La Abator” din Buftea – pentru acesta nu a fost menționat prețul.
  • Teren de 6.957 mp, care face parte din situl arheologic „La Nisipărie IV” din Dumbrăveni – Preț: 210.000 de euro, adică 30 euro/mp
  • Teren de 5.000 mp, care face parte din situl arheologic „La Nisipărie IV” din Dumbrăveni – Preț: 150.000 de euro, adică 30 euro/mp
  • Teren de 329 mp, care face parte din situl arheologic de pe malul drept al pârâului Vlăsia din Dumbrăveni – Preț: 27.307 euro, adică 83 euro/mp
  • Teren de 428 mp care face parte din situl arheologic de pe malul drept al pârâului Vlăsia din Dumbrăveni– Preț: 35.524 euro, adică 83 euro/mp
  • Teren de 500 mp, care face parte din așezarea de epoca bronzului „Pădurea Pașcani” din Căciulați – Preț: 60.500 euro, adică 121 euro/mp.

În prezent, două dintre aceste terenuri se află în proprietatea unor persoane juridice, celelalte patru fiind bunuri aflate în patrimoniul unor persoane fizice.

Deși Consiliul Județean a transmis că nu va cumpăra cele șase suprafețe, administrația nu a oferit un motiv pentru care a decis să nu se folosească dreptul de preempțiune pe care îl are.

Totuși, această decizie nu este echivalentă cu eliminarea terenurilor de sub regimul de protecție pe care îl au, fiind încadrate pe lista monumentelor istorice.

Viitorul proprietar va putea interveni asupra lor doar cu respectarea legislației în vigoare, prin obținerea de certificate de descărcare arheologică, date de regulă în lipsa unor cercetări recente la fața locului.

Documentele consultate de Buletin de București informează și că hotărârile prin care Consiliul Județean a decis să nu exercite dreptul de preempțiune, sunt valabile pentru anul calendaristic în care au fost emise:

„Comunicările privind neexercitarea dreptului de preempțiune au termen de valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situațiile in care monumentul istoric este vândut de mai multe ori.”

Astfel, în situația în care, după expirarea acestui termen, se dorește vânzarea imobilului procedura privind dreptul de preempțiune va trebui reluată.

CITEȘTE ȘI PULS METROPOLITAN | Ce spun locuitorii despre „războiul” dintre Nicușor Dan și Florentin Pandele pe tema „Municipiului” Voluntari

Situri arheologice cu vestigii din epoca post-romană, medievală și chiar a bronzului

Terenurile aflate în Buftea, Balotești și Moara Vlăsiei fac parte din patru situri arheologice distincte, situri unde au fost descoperite vestigii din diferite perioade istorice importante. Cele mai vechi urme ale unor așezări omenești descoperite de specialiști în cadrul acestor situri datează din epoca bronzului mijlociu, conform bazei de date a Institutul Național al Patrimoniul.

Mai precis, este vorba despre următoarele situri arheologice:

Situl arheologic „La Abator”

În urma cercetărilor preventive ce au fost efectuate de specialiști în cadrul Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” București în 2021, s-a determinat că aici au existat așezări din următoarele perioade: Epoca post-romană (Sec. III – IV p. Chr.); Epoca medievală timpurie (Sec. IX – XI) și Epoca medievală (Sec. XVI).

Cu toate astea, aici nu au fost descoperite nici un fel de complexe, straturi sau materiale de interes arheologic.

Sursă foto: Repertoriul Arheologic Național

Situl arheologic „La Nisipărie IV”

Acest sit arheologic a fost descoperit în anul 1987, iar cercetările efectuate aici au scos la iveală vestigii ale unor așezări din epoca bronzului mijlociu, a doua perioadă din epoca fierului: „La Tène” (Sec. II – I a. Chr.) și perioada migrațiilor (Sec. IV-V p. Chr.).

Iată ce descoperiri au fost făcute de arheologi, în această zonă, pentru fiecare perioadă în parte:

  • Epoca bronzului mijlociu – Așezarea este situată în partea vestică a sitului unde terasa are panta mai domoală. Aici au fost descoperite fragmente ceramice din vase lucrate cu mâna, de culoare negricioasă, precum și chirpici.
  • La Tène – Așezarea suprapune parțial locuirea din epoca bronzului și se întinde spre est până la gardul cimitirului. Specialiștii au descoperit aici fragmente de vase precum: o toartă torsadată a unei căni din pastă de culoare cenușie și o parte din profilul unui căpăcel cu buton lucrat la roată.
  • Epoca migrațiilor – Pentru această epocă s-au descoperit fragmente ceramice fine, de culoare cenușiu-gălbuie, provenind de la vase cu fundul concav spre inelar, cu buze late orizontale sau îngroșate și cu șănțuleț în exterior, la baza buzei, lucrate la roată și arse uniform la galben-cărămiziu.

Conform informațiilor puse la dispoziție de Institutul Național al Patrimoniului, situl se află pe malul stâng al râului Cociovaliștea, la 1 km vest de biserica satului Dumbrăveni.

Sursă foto: Repertoriul Arheologic Național

Situl arheologic de pe malul drept al pârâului Vlăsia

Acest sit se află în Balotești, iar aici au fost descoperite indicii ale unor așezări din epocă romană (Sec. II-III p. Chr.) și cea medievală timpurie (Sec. IX-X). Asemenea celui precedent, și acesta a fost descoperit în anul 1987, cercetările fiind realizate de experți din cadrul Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București.

Printre descoperirile făcute aici se numără:

  • Epoca medievală timpurie – Urmele ale așezării, în zona de est a sitului.
  • Epoca romană – Urmele aşezării se găsesc în zona de vest a sitului, ocupând atât platoul cât şi panta terasei. A fost descoperită o cantitate apreciabilă de ceramică zgrunțuroasă cenușie, lucrată la roată, unele fragmente fiind decorate cu striuri.
Sursă foto: Repertoriul Arheologic Național

Așezarea de epoca bronzului „Pădurea Pașcani”

Evaluarea terenului a fost efectuată în anul 2012, de către specialiștii din cadrul Institutul Național al Patrimoniului. Suprafața totală a sitului se întinde pe o distanță de 2,5 hectare, iar aici s-au descoperit urmea ale unor așezări din epoca bronzului.

În urma cercetărilor, aici au fost găsite fragmente ceramice care provin de la vase lustruite, cu pastă fină, de culoare neagră la interior și cenușie la exterior.

Sursă foto: Repertoriul Arheologic Național

CITEȘTE ȘI „Municipiul Voluntari”, amânat de Curtea Constituțională. CCR se va pronunța în decembrie

Nu este prima dată când se dă „undă verde” pentru betonarea istoriei din Ilfov

La mijlocul lunii octombrie 2026, Consiliul Județean a aprobat o altă hotărâre prin care a renunțat la dreptul de preempțiune asupra unui teren cu o suprafață de 2,52 de hectare, parte din situl arheologic „La Comoară”, din Ciolpani. 

Pentru cumpărarea parcelelor, administrația ar fi trebuit să plătească aproape de 1 milion de euro. Asta înseamnă că, în medie, pentru a păstra situl arheologic în patrimoniu, prețul ar fi fost de circa 35 de euro pe metru pătrat.

Situl arheologic din Ciolpani „La Comoară” se află la extremitatea estică a pădurii Scroviștea, la vest de satul Izvorani pe un bot de terasă între Lacul Ciurii și Valea Teiului, conform informațiilor din Repertoriul Arheologic Național (RAN).

Acesta este înregistrat în Lista Monumentelor Istorice cu codul IF-I-s-B-15170. După cum se menționează în fișa arheologică a acestuia, aici s-au descoperit urme ale unor așezări ce datează din două perioade istorice importante:

  • Epoca romană (între secolele II – III după Hristos)
  • Epoca migrațiilor (secolele IV-V după Hristos)

Zonă a păstrat un bogat material arheologic ce a fost scos la iveală de lucrările agricole și de ploile care au erodat solul, după cum a scris Buletin de București aici. Pe lângă bucăți de veselă, s-au descoperit și fragmente de chirpici incendiate, care ar putea proveni de la locuințele specifice perioadei.

CITEȘTE ȘI Undă verde pentru betoane peste istorie: CJ Ilfov refuză să cumpere situl roman „La Comoară”. Terenurile au fost obținute prin schimburi imobiliare

„Necropola Residence” din Buftea

Modelul abandonului siturilor arheologice din Ilfov copiază o situație similară din Buftea. Mai la Vest, pe malul lacului Buciumeni, Ministerul Culturii, Consiliul Județean Ilfov și Primăria Buftea au refuzat, pe rând, să își exercite dreptul de preempțiune asupra unui teren de o importanță arheologică majoră.

Situl arheologic de la Buftea – punct „La Cârna” – este înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2015. Potrivit Repertoriului Arheologic Național, zona este compusă din „Așezare, biserică, Necropolă” și își are rădăcinile în Epoca romană, Epoca medievală și Epoca migrațiilor.

Practic, zona a reprezentat între secolele III – XVI unul dintre principalii poli de civilizație autohtonă din zona de Nord a Capitalei.

Astfel că, în 2023 au început lucrările pentru realizarea unui cartier rezidențial peste cimitirul medieval. Buletin de București dezvăluia în decembrie 2022 că situl arheologic de la Buftea – punct „La Cârna” a primit undă verde pentru construcțiile rezidențiale după ce majoritatea din Consiliul Județean Ilfov, imediat după ce primăria din localitate și Ministerul Culturii, a dat verde construcțiilor rezidențiale prin renunțarea la dreptul de preemțiune. Păstrarea în patrimoniul statului ar fi dat posibilitatea unor lucrări de punere în valoare a sitului în scop cultural, ca monument istoric.

Mai ales că aici, în anii ’80, au fost descoperite podoabe în mormintele necropolei.

Fostul sit arheologic de la Buftea. FOTO: expresuldebuftea.ro

CITEȘTE ȘI ILFOV | „Necropola Residence” se construiește peste „scheletele unor bărbaţi, femei, adolescenţi şi copii care nu au avut coşciug”. Institutul de Arheologie confirmă: „fundaţiile bisericii şi zona sa adiacentă au fost conservate primar”

Autor

  • Deniz Garguli

    Născută și crescută în Capitală, dorința de a fi la curent cu tot ce se întâmplă în București a împins-o către presă, mai cu seamă către cea locală. A lucrat vreme de patru ani la B365, unde s-a ocupat de știri despre oraș și oamenii care locuiesc în el. Din 2026 s-a alăturat echipei Buletin de București.

Etichete

Susține Buletin de București

Susține Buletin de București pentru investigații, reportaje și știri locale.

Susține BdB

Newsletter BdB

Bucureștiul, explicat pe înțelesul tău.

Cele mai importante știri, investigații și povești din oraș, alese de redacție și trimise direct la tine în inbox.