Consiliul Județean Ilfov renunță la dreptul de preempțiune aspra unui teren cu o suprafață de 2,52 de hectare, aflat în perimetrul sitului arheologic „La Comoară”, din Ciolpani. Un proiect ce prevede că administrația județeană nu va cumpăra cotele indivize pentru care au fost transmise intențiile de vânzare urmează să fie supus votului în ședință de marți, 13 octombrie. Rețeta administrativă a fost patentată recent la Buftea, unde un cartier de vile este construit în prezent direct peste un cimitir medieval care, potrivit Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, adapostește, între altele, și „scheletele unor bărbaţi, femei, adolescenţi şi copii care nu au avut coşciug”.
Conform ofertelor transmise, pentru a obține imobilul, Consiliul Județean ar trebi să achite aproape de 1 milion de euro.
Asta înseamnă că, în medie, pentru a păstra situl arheologic, administrația județeană ar trebui să plătească aproximativ 35 de euro pe metru pătrat pentru obținerea cotelor ce fac parte din „Situl arheologic de la Ciolpani – La Comoară”, înscris în Lista monumentelor istorice.
De ce nu vrea CJ Ilfov să cumpere situl arheologic „La Comoară”
În total, patru oferte de cumpărare a unor cote indivize ce fac parte din situl arheologic au fost prezentate Consiliului Județean Ilfov. Acestea însumează 25.200 de metri pătrați (2,52 ha), iar prețul total pe care administrația ar trebui să-l plătească pentr a le introduce în patrimoniu este de circa 882.000 de euro, după cum se precizează în documentele analizate de Buletin de București.
Mai precis, suprafața și prețul pentru fiecare cotă în parte sunt:
- 2.602 mp (reprezentând 10,32% din teren) – prețul cerut de proprietar este de 91.000 de euro (476.000 lei).
- 18.598 mp (reprezentând 73,80%) – prețul cerut de proprietar este de 650.930 de euro (3.410.875 lei).
- 2.412 mp (reprezentând 9,57%) – prețul cerut de proprietar este de 84.420 de euro (442.360 lei).
- 1.588 mp (reprezentând 6,30%) – prețul cerut de proprietar este de 55.580 de euro (291.240 lei).
Dintre acestea, trei cote indivize ale terenului sunt în proprietatea unor societăți, iar o cotă se află în proprietatea unei persoane fizice. Toate cele trei societăți care dețin cote din terenul de 2,52 de ha au același administrator.
Cu toate că proiectul de hotărâre prevede că dreptul de preempțiune al Consiliului Județean Ilfov nu va fi exercitat, documentul nu transmite și un motiv pentru care s-a luat această decizie. De asemenea, din documentele analizate se poate observa că nici Ministerul Culturii nu a exercitat acest drept asupra imobilului unde se află situl arheologic roman.
Neexercitarea dreptului de preempțiune înseamnă că autoritatea respectivă a decis să nu cumpără imobilul vizat. Cu toate astea, acesta nu este eliminat de sub regimul de protecție pe care îl are fiind încadrat pe lista monumentelor istorice, astfel că viitorul proprietar poate interveni asupra lui doar cu respectarea legislației în vigoare prin obținerea de certificate de descărcare arhelogică, date de regulă în lipsa unor cercetări recente la fața locului.
În situația în care proiectul de hotărâre este aprobat de Consiliul Județean Ilfov, comunicările privind neexercitarea dreptului de preempțiune sunt valabile până la finalul anului 2026. Legea 422/2001 prevede:
„Comunicările privind neexercitarea dreptului de preempțiune au termen de valabilitate pentru întregul an calendaristic în care au fost emise, inclusiv pentru situațiile în care monumentul istoric este vândut de mai multe ori.”
Astfel, în situația în care, după expirarea acestui termen, se dorește vânzarea imobilului procedura privind dreptul de preempțiune va trebui reluată.
Sit arheologic cu vestigii din perioada romană
Situl arheologic din Ciolpani „La Comoară” se află la extremitatea estică a pădurii Scroviștea, la vest de satul Izvorani pe un bot de terasă între Lacul Ciurii și Valea Teiului, conform informațiilor din Repertoriul Arheologic Național (RAN).
Acesta este înregistrat în Lista Monumentelor Istorice cu codul IF-I-s-B-15170. După cum se menționează în fișa arheologică a acestuia, existența unor urme ale unor așezări ce datează din două perioade istorice importante. Este vorba despre:
- Epoca romană (între secolele II – III după Hristos)
- Epoca migrațiilor (secolele IV-V după Hristos)
Pe site-ul RAN se menționează și că, această zonă a păstrat un bogat material arheologic ce a fost scos la iveală de lucrările agricole și de ploile care au erodat solul. Printre elementele ce au fost recuperate se numără:
- Fragmente din mai multe borcane lucrate cu mâna, din pastă cu cioburi pisate arsă neuniform, cenușiu gălbui.
- Fragmente de străchini,
- Fragmente ase de provizii
- Fragmente dintr-o cană bitronconică
- Fragmente de amfore „cu coaste”, de import.
De asemenea, în urma cercetărilor ce au fost realizate aici în anul 2011, s-au descoperit și fragmente de chirpici incendiate, care ar putea proveni de la locuințele specifice perioadei.
Precedentul „Necropola Residence” din Buftea
Modelul abandonului de la Ciolpani copiază o situație similară din Buftea. Mai la Vest, pe malul lacului Buciumeni, Ministerul Culturii, Consiliul Județean Ilfov și Primăria Buftea au refuzat, pe rând, să își exercite dreptul de preempțiune asupra unui teren de o importanță arheologică majoră.
Acesta găzduiește ruinele Bisericii Cârna (cea mai veche așezare bisericească din zonă) și un cimitir medieval.
FOTO: expresuldebuftea.roEfectul deciziei instituționale a dat undă verde pentru un cartierul rezidențial iar fundațiile vilelor au fost săpate și turnate direct peste situl arheologic, un perimetru în care săpăturile din anii ’80 au scos la lumină morminte, schelete fără coșciug, podoabe și monede vechi, după cum Buletin de București a arătat aici.
Editor: Cătălin Doscaș
