Una dintre cele mai mari zone arheologice din Nordul Capitalei, compusă din „aşezare, biserică, necropolă” şi înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din anul 2015 figurează în Planul Urbanistic al Oraşului Buftea „pe o suprafaţă apreciabilă”, potrivit Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Într-un răspuns la solicitarea Buletin de București cu privire la lucrările pentru cartierul rezidențial care au început în zonă, arheologii au transmis că „în teren, singurele vestigii care au putut fi păstrate «in situ», sunt fundaţiile bisericii şi zona sa adiacentă, care au fost conservate primar.”
„Cercetările din 1972 şi până acum au dus la identificarea unui mare număr de complexe domestice (bordeie, locuinţe de suprafaţă) preistorice și medievale. Acestea din urmă au fost și cele mai numeroase, constând în fundația unei biserici de zid, datată la mijlocul secolului al XVI-lea, care mai păstra în elevaţie la începutul primelor cercetări segmente de zid, și morminte datate în secolele XIV-XVII. Amintitele fragmente de zid au fost demantelate (nr. – demolate) în anii ‘80 ai secolului trecut, iar fundaţia a fost puternic afectată de arăturile agricole adânci”, se arată într-un răspuns al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, la solicitarea redacţiei.
Necropola „contemporană”
Buletin de Bucureşti a arătat recent că au început lucrările de construcție la un cartier rezidenţial în zona sitului arheologic. Potrivit datelor de la Agenția Naţională de Cadastru, întreaga zonă a fost parcelată, inclusiv temelia bisericii, peste care a fost prevăzut un drum de acces.
Cât priveşte cimitirul aferent fostei biserici, „mormintele au adăpostit scheletele unor bărbaţi, femei, adolescenţi şi copii. Cei mai mulţi dintre decedaţi nu au avut coşciug. Inventarul funerar al unora dintre morminte a fost alcătuit din monede ale Ţării Româneşti, otomane, ungureşti, ruseşti, austriece. Printre podoabele recuperate, lucrate din bronz, argint sau fier, amintim inele, nasturi-bumbi, paftale. Aceste piese, unele bine păstrate, altele deteriorate, au analogii cu podoabele găsite în alte necropole contemporane de pe râurile Colentina sau Dâmboviţa”, se mai arată în răspunsul transmis redacţiei.
De asemenea, Institutul de Arheologie confirmă că zona încă mai conține vestigii arheologice. „În teren, singurele vestigii care au putut fi păstrate «in situ», sunt fundaţiile bisericii şi zona sa adiacentă, care au fost conservate primar. Această operaţiune de protejare a patrimoniului a fost solicitată de colectivul de cercetare (care a inclus peste 20 de arheologi, numismaţi, antropologi, paleozoologi – experţi, specialişti, doctoranzi, masteranzi) şi a fost aprobată, ca de altfel întregul Raport de cercetare preventivă, de Comisia Naţională de Arheologie, forul ştiinţific cel mai înalt în domeniul arheologiei”, au mai transmis reprezentanții Institutului.
Instituțiile dezvoltatorilor imobiliari
Buletin de București dezvăluia în decembrie 2022 că terenurile din zona sitului arheologic de la Buftea – punct „La Cârna” au primit undă verde pentru construcțiile rezidențiale.
Cu toată că parcelele se suprapun cu „situl şi zona de protecţie a sitului arheologic/monumentul istoric”, majoritatea din Consiliul Județean Ilfov, imediat după primăria Buftea și Ministerul Culturii, a legalizat viitoarele şantiere prin renunțarea la dreptul de preempțiune.
De altfel, Direcţia Județeană de Cultură Ilfov, din subordinea Ministerului Culturii, a emis certificatele de eliberare de sarcină arheologică care permit acum accesul excavatoarelor.
Asta în condițiile în care păstrarea în patrimoniul statului, a unei zone care a reprezentat între secolele III – XVI unul dintre principalii poli de civilizație autohtonă din zona de Nord a Capitalei, ar fi dat posibilitatea unor lucrări de punere în valoare a sitului în scop cultural, ca monument istoric, și transformarea întregului loc într-un punct de atracție turistică.
