Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 15 July 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleCulturăInvestigațiiMain

ILFOV | „Necropola Residence” se construiește peste „scheletele unor bărbaţi, femei, adolescenţi şi copii care nu au avut coşciug”. Institutul de Arheologie confirmă: „fundaţiile bisericii şi zona sa adiacentă au fost conservate primar”

769
FOTO: expresuldebuftea.ro

Una dintre cele mai mari zone arheologice din Nordul Capitalei, compusă din „aşezare, biserică, necropolă” şi înscrisă în Lista Monumentelor Istorice din anul 2015 figurează în Planul Urbanistic al Oraşului Buftea „pe o suprafaţă apreciabilă”, potrivit Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Într-un răspuns la solicitarea Buletin de București cu privire la lucrările pentru cartierul rezidențial care au început în zonă, arheologii au transmis că „în teren, singurele vestigii care au putut fi păstrate «in situ», sunt fundaţiile bisericii şi zona sa adiacentă, care au fost conservate primar.

Cercetările din 1972 şi până acum au dus la identificarea unui mare număr de complexe domestice (bordeie, locuinţe de suprafaţă) preistorice și medievale. Acestea din urmă au fost și cele mai numeroase, constând în fundația unei biserici de zid, datată la mijlocul secolului al XVI-lea, care mai păstra în elevaţie la începutul primelor cercetări segmente de zid, și morminte datate în secolele XIV-XVII. Amintitele fragmente de zid au fost demantelate (nr. – demolate) în anii ‘80 ai secolului trecut, iar fundaţia a fost puternic afectată de arăturile agricole adânci”, se arată într-un răspuns al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, la solicitarea redacţiei.

Necropola „contemporană”

Buletin de Bucureşti a arătat recent că au început lucrările de construcție la un cartier rezidenţial în zona sitului arheologic. Potrivit datelor de la Agenția Naţională de Cadastru, întreaga zonă a fost parcelată, inclusiv temelia bisericii, peste care a fost prevăzut un drum de acces.

Cât priveşte cimitirul aferent fostei biserici, „mormintele au adăpostit scheletele unor bărbaţi, femei, adolescenţi şi copii. Cei mai mulţi dintre decedaţi nu au avut coşciug. Inventarul funerar al unora dintre morminte a fost alcătuit din monede ale Ţării Româneşti, otomane, ungureşti, ruseşti, austriece. Printre podoabele recuperate, lucrate din bronz, argint sau fier, amintim inele, nasturi-bumbi, paftale. Aceste piese, unele bine păstrate, altele deteriorate, au analogii cu podoabele găsite în alte necropole contemporane de pe râurile Colentina sau Dâmboviţa”,  se mai arată în răspunsul transmis redacţiei.

De asemenea, Institutul de Arheologie confirmă că zona încă mai conține vestigii arheologice. „În teren, singurele vestigii care au putut fi păstrate «in situ», sunt fundaţiile bisericii şi zona sa adiacentă, care au fost conservate primar. Această operaţiune de protejare a patrimoniului a fost solicitată de colectivul de cercetare (care a inclus peste 20 de arheologi, numismaţi, antropologi, paleozoologi – experţi, specialişti, doctoranzi, masteranzi) şi a fost aprobată, ca de altfel întregul Raport de cercetare preventivă, de Comisia Naţională de Arheologie, forul ştiinţific cel mai înalt în domeniul arheologiei”, au mai transmis reprezentanții Institutului.

Instituțiile dezvoltatorilor imobiliari

Buletin de București dezvăluia în decembrie 2022 că terenurile din zona sitului arheologic de la Buftea – punct „La Cârna” au primit undă verde pentru construcțiile rezidențiale.

Cu toată că parcelele se suprapun cu „situl şi zona de protecţie a sitului arheologic/monumentul istoric”, majoritatea din Consiliul Județean Ilfov, imediat după primăria Buftea și Ministerul Culturii, a legalizat viitoarele şantiere prin renunțarea la dreptul de preempțiune.

De altfel, Direcţia Județeană de Cultură Ilfov, din subordinea Ministerului Culturii, a emis certificatele de eliberare de sarcină arheologică care permit acum accesul excavatoarelor.

Asta în condițiile în care păstrarea în patrimoniul statului, a unei zone care a reprezentat între secolele III – XVI unul dintre principalii poli de civilizație autohtonă din zona de Nord a Capitalei, ar fi dat posibilitatea unor lucrări de punere în valoare a sitului în scop cultural, ca monument istoric, și transformarea întregului loc într-un punct de atracție turistică.

scris de
Cătălin Doscaș

Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacţii de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. În prezent, are 36 de ani şi este reporter și editor-coordonator la Buletin de București.

pe același subiect

ArticoleEditorialMain

EDITORIAL I Mitocanul de STB, pe caniculă: Trump, Kennedy și shaorma

Și l-au împușcat și pe Trump! A rămas așa… într-o ureche. Și...

ArticoleFeatured

Captura.ro | Migraţia interlopă din Sectorul 4 către AUR

Migrația interlopă din Sectorul 4 către partidul Alianța pentru Unirea Românilor s-a...

ArticolePrimărieȘtiri

Sector 6 | Centre de colectare pentru hainele uzate

Primăria Sectorului 6 a înființat 12 puncte de colectare a textilelor uzate....

ArticoleȘtiriTransport

S-a dat startul lucrărilor pe DN1A-Mogoșoaia

Au început lucrările de lărgire la patru benzi a DN1A. Este vorba...