Consilierii generali vor vota un proiect privind reabilitarea Podului Operei, care traversează râul Dâmbovița în zona Pieței Operei din București, potrivit proiectului de hotărâre aflat pe ordinea de zi a ședinței din 30 septembrie 2026. Investiția este estimată la 107,1 milioane de lei, adică peste 20 de milioane de euro.
Potrivit documentației, podul se află în prezent într-o stare tehnică „nesatisfăcătoare”, cu elemente constructive aflate într-un stadiu avansat de degradare.
Durata estimată de către proiectant privind lucrările de reabilitarea/consolidarea podului de 24 de luni, din care 4 luni pentru proiectare și 20 de luni pentru execuție.
Reabilitarea Podului Operei costă peste 20 de milioane de euro
Potrivit expertizei tehnice realizate în 2023, Podul Opera are un indice de stare tehnică (IST) de 27 și este încadrat în clasa IV de stare tehnică – „nesatisfăcătoare”.
Valoarea totală a investiției este de 88,6 milioane de lei fără TVA, din care 46,3 milioane de lei reprezintă lucrări de construcții și montaj, 311.877 de lei pentru expertizarea tehnică și 1,71 milioane de lei pentru proiectare, printre alte costuri. Cu TVA, valoarea totală a proiectului ajunge la suma de 107,1 milioane de lei.
Finanțarea ar urma să fie asigurată din bugetul Municipiului București și/sau din alte surse legal constituite. Cheltuielile sunt eșalonate pe doi ani, câte 44,3 milioane de lei în fiecare an.
Potrivit proiectului supus la vot în Consiliul General, lucrările au ca scop aducerea podului la parametrii tehnici corespunzători cerințelor de rezistență și siguranță și asigurarea unor condiții normale de exploatare.
Lucrările ar urma să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de circulație și siguranței participanților la trafic, dar și la accesibilitatea și mobilitatea în zona centrală a Bucureștiului.
În plus, intervențiile sunt necesare și pentru protejarea construcției existente, în condițiile în care degradările cauzate de infiltrațiile de apă pot evolua în timp.
Ce probleme au fost constatate
Expertiza menționează degradări la nivelul suprastructurii și infrastructurii, precum și la trotuarele pietonale, platforma de parcare, parapetele pietonale și calea pe rampe, conform raportului de specialitate.
De asemenea, au fost constatate infiltrații de apă prin suprastructură, atât în zona carosabilă, cât și în zona trotuarelor. În documentație se mai precizează că Podul Operei nu este prevăzut cu dispozitive antiseismice.
În urma evaluării podului, specialiștii apreciază că reducerea capacității de rezistență este de peste 5% față de momentul execuției și că podul corespunde în acest moment solicitărilor aferente clasei I de încărcare (A13; S60), având în vedere vechimea construcției și perioada trecută de la ultima reparație.
Podul a fost realizat în două etape. În 1986, odată cu amenajarea complexă a râului Dâmbovița, a fost construit tronsonul central al podului, cu o lățime de 37,60 metri. Ulterior, în 1993, podul a fost lărgit. A fost păstrat un tronson de 29 de metri, iar în amonte și aval au fost adăugate alte două tronsoane. În urma lucrărilor, podul a ajuns la o lățime totală de 124,79 metri.
Construcția asigură legătura rutieră între zona centrală a Capitalei și cartierele din vest, printre care Cotroceni, Drumul Taberei și Militari. În același timp, podul asigură conexiunea pentru traficul către Autostrada A1.
