Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Saturday , 26 September 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleFeaturedTransport

De ce ajung în stație în același timp autobuzele care au același traseu. Cazul liniilor 381 și 76, cu traseu 100% identic

21
în stație în același timp
Foto BdB

Autobuzul 381 pleacă de la capăt de linie, din Piața Reșița, și ajunge în următoarea stație în maximum un minut. Nu ai fost pe fază și l-ai pierdut. Nu-i nimic, prinzi troleibuzul 76, care are exact același traseu până la podul Mihai Bravu. Doar că, ce să vezi, acesta a plecat de la capătul Piața Reșița la doar un minut după autobuz. Și l-ai pierdut și pe acesta. Mai ai de așteptat 10 minute, de acum, pentru următorul „set”.

Situații similare cu aceasta, „documentate” personal, pentru că folosesc aceste două linii, se întâmplă des în București. Și nu este vorba despre faptul că două vehicule de pe același traseu se ajung din urmă din cauza traficului. Aici este capăt de linie și până la prima stație nu este niciodată trafic. Este pur și simplu o chestiune de coordonare.

Rămânând în aceeași notă personală, eram la Londra, într-unul dintre autobuzele lor celebre, „double decker”. A oprit în stație, iar șoferul ne-a informat că vom staționa 5 minute, pentru că este prea aproape de vehiculul de transport în comun din fața sa. O chestiune de coordonare.

CITEȘTE ȘI: Restricțiile orare pentru camioanele și utilajele care ajung în București ar putea dispărea. Noul regulament privind circulația vehiculelor de mare tonaj

De ce ajung autobuzele în stație în același timp

Buletin de București a întrebat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI), organizația responsabilă cu stabilirea programelor de transport în Capitală și în județul Ilfov, de ce se întâmplă situații ca cele descrise mai sus și în ce măsură există o coordonare a mijloacelor de transport în comun în timp real.

„Intervalul minim de plecare de la capăt al autobuzelor liniei 381 este de 5-6 minute, iar cel al troleibuzelor liniei 76 este de 6-8 minute. În zilele de weekend și sărbători legale, autobuzele liniei 381 pleacă de la capăt la un interval minim de 8-9 minute, iar troleibuzele liniei 76 — la un interval minim de 11-12 minute.

Intervalele de succedare a vehiculelor sunt stabilite prin programele de circulație aprobate, în funcție de caracteristicile fiecărei linii, necesarul de transport și condițiile de exploatare”, a răspuns TPBI, referindu-se la programarea oficială.

Organizația recunoaște, însă, că aceste intervale pot varia în funcție de perioada și de tipul zilei.

„Precizăm că, uneori, apar situaţii când orele stabilite de trecere a vehiculelor în stații nu pot fi respectate, acestea fiind influențate de condițiile de trafic.

Intervalele de succedare rezultă din numărul de vehicule alocate pe linie, care se stabilește în funcție de cererea de transport de pe traseul respectiv. Micșorarea intervalului de succedare implică suplimentarea parcului circulant cu un număr de vehicule și personal aferent, dar, în prezent, actualul parc acoperă cererea de transport înregistrată pe aceste linii”, a mai transmis Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov.

CITEȘTE ȘI: Aprovizionarea și curieratul vor fi interzise în orele de vârf în București. Primăria propune măsura pentru reducerea traficului din oraș

TPBI: Situația constatată într-un anumit moment nu poate fi considerată reprezentativă

TPBI menționează că circulația vehiculelor este monitorizată și dispecerizată pe traseu, existând posibilitatea adoptării unor măsuri operative pentru menținerea, pe cât posibil, a unei succesiuni corespunzătoare a vehiculelor. Dar susține că situațiile punctuale precum cea din Piața Reșița, unde autobuzele și troleibuzele ajung frecvent în stație în același timp, deși pleacă de la capăt de linie, nu ar fi relevante pentru traficul din București.

„Totuși, având în vedere caracteristicile diferite ale liniilor, lungimea traseelor, duratele de parcurs, condițiile de trafic și interacțiunea dintre liniile care utilizează tronsoane comune, nu poate fi asigurată în permanență o distanță constantă între vehicule.

Situația punctuală semnalată în zona Piața Reșița trebuie analizată în raport cu condițiile concrete existente la momentul respectiv. Abaterile punctuale de la succesiunea programată pot apărea ca urmare a condiţiilor de trafic, a timpilor efectivi de parcurs, a staționărilor cauzate de apariția unor evenimente neprevăzute sau a altor situaţii operative.

Prin urmare, situația constatată într-un anumit moment nu poate fi considerată, în sine, reprezentativă pentru modul general de organizare a circulației pe linia respectivă.

Precizăm, totodată, că la capătul de linie Piaţa Reșița este repartizat zilnic un controlor, care are rolul de a urmări funcționarea vehiculelor de pe liniile respective și de a interveni în cazul apariției unor dereglări prin dirijarea ritmică a plecărilor de la capăt”, a mai comunicat TPBI, la solicitarea Buletin de București.

Sisteme vechi de comunicații între dispecerat și șoferi

În februarie anul acesta, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov a lansat o consultare de piață pentru stabilirea valorii estimate a unui sistem modern de comunicații voce pe infrastructură TETRA.

În prezent, Societatea de Transport București operează o flotă de vehicule dotată cu aparatură complet depășită. Echipamentele de tip TETRA existente pe autobuze și tramvaie au fost instalate printr-un proiect inițiat de municipalitate în 2006. După două decenii de exploatare continuă, marea majoritate a acestor stații radio au devenit nefuncționale, scria Buletin de București.

În aceste condiții, șoferii recurg frecvent la telefoanele mobile personale pentru a raporta defecțiunile sau incidentele din trafic. Situația este și mai gravă la ceilalți trei operatori de transport public de suprafață.

Companiile STV SA, ECOTRANS STCM și REGIO SERV TRANSPORT nu dispun de absolut niciun sistem de comunicații funcțional integrat.

CITEȘTE ȘI: Sisteme criptate de comunicații folosite de serviciile speciale, avizate de STS, pentru autobuzele și tramvaiele din București

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect